In fiecare an, doi din cinci maramureseni pot decide sa aduca in judet o suma importanta de bani: 2 milioane de euro. Afla de ce se ignora aceasta oportunitate si pentru ce pot fi cheltuiti acesti bani.
In fiecare an, aproape 200.000 de maramureseni pot sa aduca in judet, fara niciun efort, 2 milioane de euro. Suma este impresionanta nu doar prin prisma alocarilor financiare de la stat in bugetele locale, din ce in ce mai reduse, ci si prin potentialul strategic de utilizare, acesti bani putand fi folositi pentru ajutorarea comunitatii.
Insa, cel mai mai important aspect este ca acesti bani nu sunt pusi la dispozitia autoritatilor locale, contestate de multe ori de cetateni ca decid arbitrar, deficitar si, uneori, penal destinatia banilor publici. In fiecare an, doi din cinci maramureseni pot sa decida pentru ce poate fi cheltuita suma de 2 milioane de euro, insa oportunitatea nu este valorificata. Decidentii sunt persoanele care obtin salarii si venituri asimilate salariilor.
Numarul decidentilor, necunoscut sau ascuns
Numarul exact al maramuresenilor care pot determina ca in judet sa ajunga anual o suma de bani atat de mare este necunoscut, sustine seful Directiei Finantelor Publice Maramures. Adica nu exista o centralizare a numarului maramuresenilor care obtin salarii si venituri asimilate salariilor, desi anual se depun fisele fiscale anuale.
Nici la Inspectoratul Teritorial de Munca, unde pana la finele anului trecut trebuiau inregistrate contractele de munca nu exista o centralizare exacta, aceasta cuprinzand angajatii din sistemul privat, nu si pe bugetari si pe cei care lucreaza in firme detinute de autoritatii ale statului.
“La 31 decembrie 2010, in evidentele ITM Maramures figurau 86.588 de contracte individuale de munca active. Acestea sunt contracte de munca ale salariatilor care lucreaza la angajatori cu capital integral privat. In aceasta cifra nu se regasesc contractele individuale de munca ale persoanelor angajate la institutii bugetare sau societati comerciale cu capital integral de stat sau societati comerciale la care statul este actionar majoritar si nici rapoartele de serviciu ale functionarilor publici”, a precizat Mircea Onea, purtator de cuvant Inspectoratul Teritorial de Munca Maramures.
In lipsa unei centralizari oficiale, inexistente sau ascunse din motive ce pot fid oar speculate, am gasit o cale de mijloc: estimarea pe baze statistice. Pentru a risipi supozitiile ca estimarea ar fi empirica, seful statisticii maramuresene a precizat si care este modul de calcul, unul extrem de complicat.
„In Maramures, numarul agentilor economici si a institutilor publice in urmarire statistica privind numarul de salariati si fondul de salarii sunt in jur de 536, din care 100 completeaza o fisa lunara (S1) cu efectivul de salariati si costurile salariale. Ceilalti sunt pe un alt formular, Unica, care are in structura sa si numarul de salariati. Din estimarea numarului de salariati, la sfarsitul anului 2010, la cei 536 de angajatori sunt 89.489 de salariati. Aici intra toti salariatii incadrati cu contract de munca, inclusiv cei care nu au timp efectiv integral de munca de 8 ore. Iar la venituri sunt incluse si indemnizatiile, sporurile, premiile, toate drepturile salariale”, a mentionat Vasile Pop, directorul Directiei de Statistica Maramures.
Asadar, la sfarsitul anului trecut, in Maramures erau aproape 90.000 de salariati. Insa pentru ca nici acest numar nu era complet, statistica necuprinzand persoanele care castiga venituri asimilate salariilor, am supralicitat, vrand sa aflam cati maramureseni muncesc, implicit obtin venituri, incluzandu-i in aceasta categorie pe agricultori, pe cei din asociatii de tip familial, pe cei care lucreaza pe cont propriu si pe cei care sunt platiti pe drepturi de autor.
Conform statisticii, 195.300 de maramureseni fac parte dintr-o categorie numita “populatie ocupata”, care ii cuprinde pe toti cei care obtin venituri, implict platesc impozite pentru acestea. Acesti oameni pot decide in fiecare an ca 2 milioane de euro sa ajunga in Maramures si sa fie folositi pentru sprijinirea comunitatii locale. Cum pot face acest lucru? Statul le da dreptul sa redirectioneze catre o organizatie non-profit 2% din impozitul pe care i l-a retinut de-a lungul unui an pentru banii pe care i-a castigat.
Redirectionarea a 2% din impozitul deja retinut de stat
In fiecare an, cei care platesc impozit pe venit pot sa redirectioneze 2% din acest impozit catre o entitate pe care o alege fiecare in functie de dorintele sale. “Nu este vorba de bani platiti din buzunar, nu este o taxa suplimentara, ci un drept al fiecarui platitor de impozit pe venit”, a explicat Gabriela Pop, director executiv al organizatiei neguvernamentale ASSOC Baia Mare.
„Aceasta donatie nu il costa absolut nimic pe contribuabilul. Trebuie doar sa completeze un formular si sa-l depuna la Fisc, in fiacre an, pana la 15 mai. Daca nu face aceasta donatie, suma respectiva este gestionata de stat. Am intalnit cazuri in care unii spuneau ca au directionat cei 2% pentru pensia lor privata. Nu este acelasi lucru, este vorba de 2% din impozitul pe venit din anul anterior”, a explicat Romana Furtuna, presedinte al Asociatiei „Prietenii Spitalului Dr. Constantin Opris” din Baia Mare.
Desi au acest drept, cei multi maramureseni nu il pun in practica, vaduvind judetul de o suma importanta de bani. In ultimul clasamentul national, ce face referinta la redirectionarea a 2% din impozitul pe venit in anul fiscal 2009, Maramuresul se situeaza exact la mijloc, ocupand locul 21. Doar 30.593 de persoane au uzat de dreptul pe care il au, respectiv sa redirectioneze acesti bani pentru sustinerea entitatilor nonprofit si a unitatilor de cult.
Procentual, suma reprezinta sub 30% din cei care obtin salarii si sub 15% din cei care au dreptul sa decida in privinta acestor bani platind in fiecare an impozite pe salarii sau pe venituri asimiliate salariilor. Insa, din punct de vedere al sumei totale, Maramuresul este situat doar pe locul 30 din 42, cu doar 1.697.073 de lei redirectionati, ceea ce reprezinta sub 20% din suma de care puteau sa dispuna ONG-urile din judet.
Simularea si estimarea sumei pierdute anual
Argumentul pierderii a 80% din suma care ar putea ajunge in Maramures doar prin completarea unor formulare de catre cei care platesc impozit pe veniturile obtinute sta intr-o simulare statistica si intr-o estimare a celor implicati in conducerile organizatiilor non-profit.
„Sa facem o simulare a veniturilor raporat la numarul de unitati care sunt in urmarire statistica si la salariul mediu al anului 2010. Din statisticile oficiale rezulta ca salariul mediu in Maramures in anul 2010 a fost de 1.376 de lei brut. La 89.448 de salariati rezulta un fond de salariu de 236.422.779 de lei. Aplicam impozitul de 16% si calculam 2% din acest impozit. Rezulta 4.728.456 de lei, respectiv 1.153.282 de euro. Insa nu ii avem in aceasta statistica pe toti cei cuprinsi in masa impozabila, sunt o serie de categorii sociale la care nu cuprindem salariile platite pentru ca lucram pe esantion largit reprezentativ. Asa ca 2% din impozitele platite de maramureseni trebuie sa fie o suma mult mai mare decat aceasta, de 1,15 milioane de euro”, a mentionat seful Directiei de Statistica Maramures.
Presedinte unei alte organizatii neguvernamentale din Maramures, Clubul Tinerilor Comunicatori, a remarcat doua aspecte in legatura cu redirectionarea a 2% din impozitul pe venit: reticenta si lipsa de informare.
„Multi neglijeaza, spun: Dom’le, la 2% impozit pe venit nici nu e o suma. Dar la nivelul Maramuresului se ajunge la o suma impresionanta care poate ajunge la organizatii de caritate ce nu primesc bani de la stat. Vorbim de aproximativ la 2 milioane de euro care ar putea sa ramana aici, in Maramures, care nu ar merge la bugetul de stat. Acesti bani pot sa fie folositi pentru binele comunitatii locale, pentru ca ONG-urile asta fac: sprijina comunitatea pe diferite aspecte: sociale, medicale etc. Ar fi ideal ca acesti bani sa ramana in judet”, a precizat Calin Herteg, presedintele Clubului Tinerilor Comunicatori.
Teoria simplificata a celor 2%
Practic, fiecare om care plateste impozit la stat pe venitul pe care il realizeaza poate sa decida ca 2%, dar nu mai mult de 300 de lei, sa ramana la o organizatie din judetul sau care desfasoara activitati voluntare si de cele mai multe ori caritabile. Insa aceasta forma de implicare in societatea din care facem parte nu este popularizata si explicata pentru ca… banii neredirectionati raman in bugetul statului si sunt cheltuiti dupa buna cuviinta a celor de la guvernare.
Termenul pentru depunerea formularelor de directionare a 2% din impozitul pe venit este 15 mai, dupa aceasta data contribuabilul este fiind decazut din dreptul de exercitare a optiunii si banii raman la cel mai prost gestionar al banilor publici: statul. Pana acum, in fiecare an, aproximativ 80% din sume au ramas nedistribuite si au fost preluate in bugetul de stat.
„Probabil ca statul nu e interesat sa lase acesti 2% la libera utilizare a ONG-urilor, de asta nu se implica intr-o campanie de informare. Pe anul fiscal 2008, 80% din aceasta suma nu s-a redirectionat, deci a ramas la stat. Probabil ca ar trebui autoritatile locale sa se implice intr-o campanie de informare, alaturi de ONG-uri, despre ce inseamna 2%”, a mai spus presedinte Clubul Tinerilor Comunicatori din Baia Mare.
De ce se ignora acest potential financiar
Insa pana cand (si daca) se vor implica autoritatile locale, care pana acum au ignorat acest potential financiar, prin care anual in judet pot ramane nu 250.000 de euro ca si pana acum, ci de opt ori mai mult, am intrebat ce genereaza lipsa de implicare a cetatenilor.
„Multi nu stiu ce inseamna acest 2%, altii nu primesc fisele fiscale de la angajatori sau unii angajatori redirectioneaza ei fisele fiscale catre anumite entitati. Oamenii nu stiu ca acesta este dreptul lor: sa decida ce organizatie non-profit poate sa primeasca 2% din impozitul pe venit pe care i l-a retinut statul intr-un an. Foarte multi au impresia ca trebuie sa dea ceva in plus, ca le cere cineva bani. De fapt sunt banii pe care oamenii i-au platit deja statului”, a explicat Gabriela Pop, director executiv al ASSOC Baia Mare.
Si reprezentanta Asciatiei Autism Baia Mare e convinsa ca nestiinta si comoditatea unora sunt piedicile care fac ca anual in Maramures sa ramana doar a zecea parte din suma de 2 milioane de euro.
„Unii nu stiu despre ce este vorba si au senzatia ca trebuie sa dea din buzunarul lor. De aceea e foarte important sa explicam fiecaruia ca sunt niste bani care i-au fost deja retinuti de stat si ca nu-l costa nimic sa completeze un formular. Nu dureaza mult. Poate ca unii sunt mai comozi, n-au chef sa completeze formularul, sa-l depuna la Finante…”, a spus Luana Tamasan, membru fondator Asociatia Autism Baia Mare.
Transparenta: pe ce cheltuie ONG-urile cei 2%
In lipsa popularizarii actiunii de redirectionare a 2% din impozitul pe venit, in incercarea de a atrage bani pentru a-si putea desfasura activitatea voluntara, maramuresenii din ONG-uri par a se lupta cu morile de vant. Voluntarii care ajuta copii, batrani, persoane cu dizabilitati sau aflate in dificultate reusesc cu greu sa adune mica parte din acesti bani. Cati bani si cum sunt cheltuiti acestia? Nu e niciun secret.
„In 2008 am facut o campanie mai sustinuta si atunci am reusit sa adunam o suma destul de mare. Am dus formularele la Finante in mai multe reprize, ca sa nu-i punem pe oameni pe drumuri si ne-am inregistrat in mai multe etape. Din pacate, cele pe care le-am dus in teancuri mai mici, unde a avut rabdare persoana de la ghiseu sa inregistreze fiecare fisa, au fost ok, banii aia s-au regasit in cont. Cand am mers cu cateva sute de fise, care au ramas la ghiseu, din pacate nu am mai regasit in cont sumele. N-au mai fost inregistrate! Nu stim ce s-a intamplat, am mai intrebat la Finante, dar n-am primit niciun raspuns in acest sens. Pe ultimii ani am beneficiat de urmatoarele sume: in 2007 aproximativ… 200 de lei, in 2008 – 6.000 de lei, in 2009 – peste 3.000 de lei, in 2010 – 2.800 de lei. Foarte putini bani, dar pe noi ne-au ajutat foarte mult, pentru ca din banii acestia am mai putut sa sustinem serviciile sociale pe care le facem (toate serviciile care le ofera ASSOC-ul sunt gratuite). Am reusit sa mai acoperim unele minusuri sau sa cofinantam unele proiecte care le-am avut”, a spus Gabriela Pop, director executiv ASSOC Baia Mare.
Transparenta am gasit si la Asociata „Prietenii Spitalului Dr. Constantin Opris” din Baia Mare. „Cea mai mare parte pe care noi o vom colecta din 2% din impozitul pe venit va merge spre sectia de Chirurgie Pediatrica, asta in prima faza. Ulterior, vom incerca sa ajutam toate sectiile din cadrul spitalului”, a precizat Romana Furtuna, presedintele asociatiei.
Voluntarii care vor sa finanteze modernizarea sectiei de Chirurgie Pediatrica spun ca au incercat in acest an sa ii sensibilize pe oameni. „Am avut o campanie de presa, am infiintat un punct de colectare si informare in Gold Plaza. Aveam acolo si formularele ce trebuiesc completate si scrisoarea noastra de intentie. Din pacate rezultatul a fost… aproape dezastruos”, a spus Romana Furtuna.
„Prietenii Spitalului” spun ca au distribuit formulare si prin posta, au pus o urna in holul Spitalului Judetean si au mers pe la intreprinderi private sa ii convinga pe oameni sa redirectioneze banii catre asociatia lor pentru a putea sa realizeze modernizarea sectiei din unitatea spitaliceasca si acum asteapta sa vada rezultatele.
Organizatia Autism Baia Mare, infiintata de catre parinti care au copii cu autism, este una dintre putinele din judet care au reusit sa stranga in ultimii ani sume mai importante de bani.
„Pentru a putea sa le putem oferi terapie copiilor cu autism, cand a inceput campania de 2% ne-am mobilizat cu totii. In 2009 am adunat aproximativ 60.000 de lei, bani care ne-au ajutat foarte mult. Am reusit sa angajam terapeuti, sa cumparam materialele necesare terapiilor si a fost pasul care ne-a ajutat sa ne dezvoltam si sa putem primi si mai multi copii in centrul nostru, sa faca terapie. Pentru ca noi asta vrem: dezvoltandu-ne, sa ajutam cat mai multi copii cu autism. In al doilea an am fost mai multi parinti, din pacate, nu-i o fericire ca suntem din ce in ce mai multi, si sigur ca si persoanele care ne-au urmarit de la bun inceput si-au dat seama ca facem lucruri frumoase si bune si utile pentru copiii nostri si atunci au stiut sa pledeze mai departe pentru cauza noastra si s-au adunat mai multi bani, 80.000”, a spus Luana Tamasan, membru fondator al Asociatiei Autism Baia Mare.
Cei de la Clubul Tinerilor Comunicatori „Anul trecut am reusit sa strangem vreo 40 de formulare care ne-au adus 2.000 de lei. Pentru noi a fost o suma imporanta pe care o pastram in cont pentru avea cofinantare la diferite proiecte”, a explicat Calin Herteg, presedintele asociatiei.
Donam putin, dar unde?
Potrivit unui studiu GfK, biserica si fundatiile religioase atrag cei mai multi bani din redirctionarea a 2% din impozitul pe venit. La nivel national, o treime aleg fundatiile religioase, 10% opteaza pentru SMURD, 9% Salvati Copiii, 6% – Copii in dificultate si tot atatia Crucea Rosie. In Maramures, dupa biserici, cei mai multi bani i-a atras Asociatia Autism Baia Mare si SMURD.
„Biserica reuseste sa colecteze foarte mult din acest procent din impozitul pe venit. In Maramures mai avem un exemplu foarte bun, o asociatie noua, Asociatia Autism Baia Mare, care a facut o campanie sustinuta de colectare de 2% si au reusit sa adune o suma importanta. Mai e SMURD-ul si… cam atat…”, a spus directorul executiv al ASSOC Baia Mare, Gabriela Pop.
Una dintre organizatiile care au reusit sa atraga bani mai multi din aceasta cota redirectionabila este cea care se ocupa de copiii cu autism: 1,4 milioane de lei in doi ani. Banii nu sunt insa suficienti nici macar pentru acest ONG, terapiile pentru cei afectati de aceasta boala fiind extrem de costisitoare, asa ca voluntarii de la asociatia din Baia Mare incearca sa isi completeze veniturile din proiecte finantate si campanii de strangere de fonduri.
„Nu poti sa stai sa astepti o vesnicie sa astepti sa vina cineva sa-ti dea bani. Noi nu primim bani de la stat si atunci ne-am mobilizat si am umblat dupa cei 2%. O sa va spun din experienta mea personala, am si eu un baietel autist, are 9 ani. Costa foarte mult, pentru ca terapia este destul de scumpa si absolut necesara. Pentru a se obtine rezultate e nevoie de cel putin 2 ore de terapie pe zi. In mod normal ar fi nevoie de 8 ore de terapie pe zi, ceea ce nu ne permitem. O ora de terapie costa 25 de lei. Deci in jur de 1.000 de lei costa terapia unui copil pe luna, in cazul in care facem minimum de terapie. Ar mai fi nevoie de un profesor de sprijin la scoala, si asta se plateste pe ora. Prin lege, un copil autist ar avea dreptul la un profesor de sprijin 4 ore pe saptamana. Plus ca mai are si alte nevoi: alimentatie mai speciala, medicamente care il ajuta sa fie mai atent, mai activ…”, a enumerat Luana Tamasan, nevoile pe care le are un copil cu autism.
2%: ajuta-i pe altii sa ajute!
Doar 60% dintre cei care castiga venituri din diverse surse stiu despre posibilitatea redirectionarii a 2% din impozitul pe venit catre o organizatie non-profit, insa doar jumatate dintre acestia folosesc aceasta posibilitate, desi actiunea consta doar din completarea unui formular, 230, numit “Cerere privind destinatia sumei reprezentand pana la 2% din impozitul anual”, sau, in cazul celor care obtin si alte venituri in afara de salarii, a formularului 200 – numit „Declaratie speciala privind veniturile realizate”.
Aceste formulare se gasesc pe mai toate siturile organizatiilor non-profit si se pot depune in fiecare an, pana in 15 mai, fie la administratia financiara de domiciliu, sau prin posta, prin scrisoare recomandata. Asadar, in doar cateva minute, cat dureaza completarea unui formular, putem aduce in judet 2 milioane de euro in fiecare an.
Si pentru asta nu trebuie sa dam spaga, nici sa ne umilim politic, trebuie doar sa fim responsabili ca in acest fel ajutam organizatiile de voluntari din judet sa se implice cu mai mult succes in rezolvarea unor probleme importante din comunitate. Mai simplu spus, trebuie sa ne amintim, macar o data pe an, ca suntem cetateni si ca ne pasa, ca suntem oameni.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
