Absorbtia redusa a fondurilor europene de catre Romania a devenit laitmotiv pentru necesitatea regionalizarii, insa niciunul dintre oficialii statului nu a spus cine este vinovat de aceasta stare de fapt. eMaramures a dezvaluit, in emisiunea tv “30 de minute”, drumul banilor europeni alocati marilor proiecte de dezvoltare a Romaniei si motivele pentru care ratam 80% dintr-o miza de 31 de miliarde de euro.
“Regionalizarea a fost de cele mai multe ori exploatata de catre anumite elite pentru a-si legitima si pentru a-si apara puterea economica si politica. Ea nu este un raspuns la cele mai stringente nevoi populare”, spunea profesorul James Wesley Scott de la Universitatea din Berlin, intr-o cercetare a fenomenului impartirii administrative-teritoriale despre care romanilor li s-a spus, de la cel mai inalt nivel, ca e obligatoriu.
Regionalizarea, necesitate sau moft politic
Tema regionalizarii Romaniei nu e noua, a fost pusa pe tapetul palatelor Cotroceni si Victoria de toate puterile politice care s-au perindat la putere din 2003 incoace. Nimeni nu a luat o decizie, problema fiind complexa, sensibila si electorala. Acum, presedintele Traian Basescu si primul ministru Emil Boc au enuntat-o din nou ca un fapt care trebuie asumat pentru… binele natiunii.
„Daca nu facem aceasta reforma a administratiei publice, in sensul reorganizarii teritoriale a tarii, Romania isi submineaza serios sansele ca, din 2013, sa aduca bani europeni, pentru ca in Europa banii se dau pe componenta administrativa, pe structuri apropiate de cele regionale, adica, astazi, ceea ce avem nu functioneaza pe interes national”, a argumentat premerul Emil Boc.
Motivatiile prezidentiale si guvernamentale au fost ca noua forma de organizare, pe langa reducerea cheltuielilor statului cu administratiile judetene, deblocheaza fonduri europene care acum ne sunt inacesibile, marind gradul de absorbtie al finantarilor repartizate de Uniunea Europeana Romaniei.
Am gasit adevarul despre acest argument, insa cel mai important aspect este ca va putem dezvalui motivul real pentru care Romania atrage cele mai putine fonduri europene din toate tarile Uniunii. Un fapt ascuns romanilor de toate guvernele numite de primul ministru Emil Boc. O poveste de 31 de miliarde de euro care incepe in 2007, anul aderarii Romaniei la UE.
Directorul unei organizatii non-guvernamentale si apolitice din Maramures, CDIMM Maramures, care sprijinina dezvoltarea sectorului privat de intreprinderi mici si mijlocii, a declarat ca nu exista o astfel de constrangere impusa de UE. “In cadrul granitelor nationale, fiecare tara membra este libera sa-si decida forma de administrare, nivelurile de unitati administrative, de la nivelul local, pana la nivelul national. Exemplele sunt diverse, sunt tari care au regiuni cu statut de unitate administrativa cu guvern propriu, cu parlament propriu si absorb fonduri europene, la fel sunt exemple de tari care sunt exact in situatia Romaniei, au nivel administrativ local, nivelul judetean si participa exact la fel, cu aceleasi procente, la absorbtia fondurilor europene. Exista state federale, nefederale, nu acesta este impedimentul in atragerea fondurilor europene”, a spus Radu Big.
In schimb, directorul unei firme de consultanta, economistul Cornel Kameniczki, da dreptate, partial, celor care sustin necesitatea regionalizarii. „Treaba asta trebuia s-o facem demult, da’ n-am fost in stare sau n-am vrut, nu stiu… Pentru ca incepand cu 1 ianuarie 2015 nu vom mai primi bani daca nu facem aceasta impartire. Daca o facem cu cap, banii care vor veni vor conduce la dezvoltarea economiei romanesti si a bunastarii popoulatiei, daca o facem prost, o sa mai zicem odata ca am facut o prostie si o sa pierdem bani”, a declarat Kameniczki.
Economistul maramuresean a precizat insa ca strategia prin care trebuie facuta regionalizarea si care ar trebui sa conduca spre descentralizarea executiei bugetare a fondurilor UE e o chestiune complexa. „In documentele UE sunt prevazute cateva elemente orientative, dar ei nu stipuleaza ca trebuie sa o faci intr-un anume fel. Trebuie sa se tina cont de obiceiuri, de relatii interumane, de etnie, de religie, de dezvoltare… Deci nu-i o chestie care s-o faci de azi pe maine, noaptea sa iei un creion in mana, sa trasezi niste linii pe harta si dimineata sa zici: Gata, am facut impartirea!”, a aratat Kameniczki.
Adevarul despre cele 31 de miliarde de euro
Directorul Directiei de Dezvoltare Regionala a Consiliului Judetean Maramures, Dan Cocosila, a explicat care este drumul fondurilor europene. „UE lucreaza pe programe de planificare pe perioade de sapte ani. Exercitiul nostru financiar a inceput in anul aderarii, 2007, si tine pana in 2013. Pe aceasta perioada de planificare sunt alocate Romaniei 31 de miliarde de euro pe care trebuie sa-i cheltuie pana in 2015. In decembrie 2006, guvernul Romaniei a aprobat planul national de dezvoltare care a creat contextul in care se pot aplica cereri de finantare, se pot angaja contracte de grant cu beneficiarii, publici sau privati, si se pot cheltui banii. Banii intai se cheltuie de la bugetul de stat si dupa aceea se recupereaza de la Comisia Europeana”, a precizat Cocosila.
Economistul Cornel Kameniczki a spus ca acum “sumele teoretice care vin de la UE” sunt gestionate de autoritatile de management din cadrul ministerelor si n-au nicio legatura cu regionalizarea. “Nu exista acei bani de care se tot vorbeste! Romania nu sta pe o gramada de bani de la UE! Sunt bani virtuali. Cand se vorbeste de grad de absorbtie nu e vorba nici de numarul de proiecte depuse, nici de valoarea lor, ci de banii pe care Romania i-a avut ca sa poata sa plateasca cererile de rambursare venite de la aplicanti. Guvernul nu vrea sa spuna cetatenilor ca Romania in raport cu UE se afla in aceeasi postura in care se afla un solicitant cu autoritatea de management. Daca intrebati orice beneficiar de fonduri europene, o sa va spuna ca ii vin banii din doua conturi, unul care e partea de contributie a Romaniei si unul este suma care teoretic vine de la UE. De ce e asa? Pentru ca guvernul, dupa ce a facut platile din propriul buzunar, face un raport la UE prin care solicita banii inapoi. Banii aia pe care-i capata Romania inapoi reprezinta absorbtia fondurilor”, a lamurit Kameniczki.
Mai simplu spus: UE a dat voie Romaniei sa cheltuiasca 31 de miliarde de euro in perioada 2007-2013 pentru a se dezvolta. In prima faza, proiectele sunt platite din bugetul statului, iar apoi Romania solicita UE sa ii ramburseze banii. Insa daca nu ai in “pusculita publica” 31 de miliarde de euro, nu poti sa ii absorbi.
Gradul de absorbtie a fondurilor europene
Absorbtia redusa a fondurilor europene de catre Romania a devenit laitmotiv pentru necesitatea regionalizarii. Insa romanilor li s-a spus mai rar, aproape soptit, care este in realitate gradul de absorbtie si cat de mare e dezastrul. „Ultimul comunicat oficial, la finele trimestrului I al anului 2011, indica o rata de absorbtie de aproximativ 12% – alte tari ale UE, tarile baltice, Polonia, Cehia, aveau o rata de absorbtie de 20%-25%, cam de doua ori decat noi”, a declarat Radu Big, director CDIMM Maramures.
Seful Directiei de Dezvoltare Regionala a CJ Maramures, Dan Cocosila, a precizat ca gradul de absorbtie e diferentiat in functie de programe. „Programul Operational Regional sta cel mai bine cu 22%, urmeaza Programul Operational Sectorial pentru resurse umane cu peste 19%, iar o medie pe Romania este undeva pe la 10%”, a declarat Cocosila.
Asadar, procentual, absorbim de doua ori mai putini bani decat fostele tari comuniste din UE. O analiza a motivelor pentru care avem un grad de reusita atat de scazut nu a fost facuta niciodata publica. Oamenii din fruntea tarii s-au limitat la a ne spune ca totul ni se trage de la sistemul teritorial arhaic al Romaniei. Adevarul este insa altul.
„Noi tot povestim ca absorbtia fondurilor depinde de numarul de proiecte sau sunt determinate de cat platesc oamenii… Nu-i adevarat. Si, chestia asta nu o spune nicaieri guvernul Romaniei”, a declarat economistul Cornel Kameniczki.
Pentru o absorbtie mare aveam nevoie de 10 miliarde de euro
Dupa ce sefii tarii au indus idea ca nu suntem in stare sa luam banii pusi la dispozitie de UE din cauza faptul ca nu facem proiecte si nu suntem impartiti pe regiuni mai mari, trei dintre cei mai mari specialisti in atragerea fondurilor europene din Maramures au dezvaluit adevaratul motiv. Concluzia principala e ca… Romania n-are bani. Pentru ca proiectele europene sunt platite in prima faza de la Bucuresti, din bugetul public, abia apoi fiind decontate din bugetul european.
Insa pusculita tarii s-a golit, iar imprumuturile de la FMI si Banca Mondiala au fost folosite pentru alte scopuri decat plata proiectelor, desi banii ar fi fost recuperati apoi de la Uniunea Europeana. Din cauza proastei gestionari economice, peste care s-a suprapus si criza financiara mondiala, guvernul n-are de unde sa finanteze proiectele eligibile, asa ca gaseste nod in papura pentru a le respinge sau apeleaza la alte subterfugii.
„La fondurile structurale principiul de finantare se adreseaza tarilor cu lichiditate peste medie, adica cu bani disponibili pe piata, principiul insemnand rambursarea unor cheltuieli efectuate. Mai simplu, daca vrei sa utilizezi bani multi trebuie sa poti sa cheltui in avans bani multi si dupa ce ai facut dovada ca i-ai cheltuit soliciti UE sa ti-i ramburseze. O simulare facuta in 2007-2008 vizavi de necesarul de capital circulant pe care ar trebui sa-l aiba la dispozitie guvernul roman ca sa poata sa ajunga la o absorbtie de 75-80% la sfarsitul primei transe din fonduri structurale ne duce catre 10 miliarde de euro! Banii acestia trebuia sa ii aiba Romania in buget pentru a-i gestiona exclusiv pentru finantarea proiectelor de dezvoltare”, a mentionat Radu Big, director CDIMM Maramures.
Si economistul Cornel Kameniczki, directorul unei firme de consultanta din Baia Mare, a declarat ca gradul scazut de absorbtie a fondurilor europene este cauzat in principal de lipsa de lichiditati. “In al doilea rand e prostia noastra de administrare, pentru ca noi suntem in postura in care reusim sa complicam orice lucru simplu. Uitati-va la programul pe parte de dezvoltare pe resurse umane, POS DRU, program gestionat de Ministerul Muncii. Daca nu ma-nsel pana acum au aparut 46 de instructiuni! Suntem in postura in care un proiect inceput de doi ani nu mai seamana cu ce era initial, pentru ca prin instructiuni s-a modificat proiectul, s-au modificat conditiile… Suntem tara in care regula se schimba-n timpul jocului”, a spus Kameniczki.
Dan Cocosila, directorul Directiei de Dezvoltare Regionala a CJ Maramures, a oferit un contraargument celor care sustin ca romanii nu fac proiecte si de aceea nu atrag fonduri europene. „Majoritatea acestor bani au fost acordati pe principiul: pana la epuizarea sumei alocate. Axa 2.1 drumuri judetene si drumuri in orase centuri de ocolirie pe POR a fost cu depunere continua pana la epuizare, iar in Regiunea Nord-Vest gradul de suprasubscriere a fost de 213%, respectiv au fost de peste doua ori mai multe solicitari decat cati bani erau disponibili”, a declarat Cocosila.
Reteta de cheltuire a fondurilor europene e „material romanesc”
In timp ce oficialii guvernului si ai principalului partid aflat la putere incearca sa impinga motivatia numarului redus de proiecte finantate din fonduri europene in ograda UE, care, chipurile, ne-ar impune regionalizarea, specialistii in acesarea fondurilor structurale din Maramures spun ca de la aderare incoace principiile de finantare s-au schimbat radical si ca strategia programelor pentru care avem voie sa cheltuim banii europeni ne-am facut-o singuri.
„Programele prin care se pot atrage aceste fonduri structurale au fost gandite in Romania, nu au fost impuse de UE. Stiu sigur acest lucru, pentru ca la unul din programele sectoriale am fost solicitat ca expert si am colaborat pe partea de realizare a Planului judetean in Axa 1 POS cresterea in competitivitate. Romania a fost cea care i-a propus UE aceasta reteta de utilizare a fondurilor europene, este marfa romaneasca”, a marturisit Radu Big, directorul CDIMM Maramures.
Asadar, am creat o reteta care ar fi trebuit sa ne ajute sa luam cat mai multi bani de la UE pentru dezvoltare, insa n-am reusit pentru ca ar fi trebuit sa avem si bani necesari sa-l sustinem, pana cand ni se rambursau banii de la Bruxelles. Si nu i-am avut. Privind situatia financiara a ultimilor ani, observam ca, financiar, Romania nu a avut niciodata exces de liciditate financiara, dimpotriva, ficare an s-a incheiat cu un deficit din ce in ce mai mare.
Am pierdut startul, gestionand prost criza economica
Pe langa argumentele enuntate de specialistii maramureseni, chiar la inceputul perioadei de finantare a programelor sectoriale a aparut criza economica, intr-un moment in care Romania avea mai multa nevoie de bani pentru a creste rata de absorbtie a fondurilor. Si a intrat in incapacitate de plata, fiind administrata defectuos din punct de vedere economic. Nici in acest caz vina nu apartine regulamentului european, ci guvernului.
„Ne-am mai facut si noi niste “bucurii”, singuri, fara sa ne roage nimeni. Am inchis aproximativ 150.000 de platitori de taxe si impozite, prin niste acte normative aprobate in 2009 de guvernul Romaniei, si asa ne-am pomenit, pe langa necesarul mare de capital circulant, ca ne-am distrus singuri platitorii de taxe si impozite si am creat 500.000 de someri pe piata romaneasca, in loc de un milion de locuri de munca care sa genereze plus de lichiditate”, a explicat Radu Big, directorul CDIMM Maramures.
Toate aceste efecte, cumulate, au dus la saracirea si la golirea visteriei Romaniei. “Am facut imprumuturi la FMI si Banca Centrala Europeana doar ca sa putem sa supravietuim, n-am avut bani sa alocam si pentru absorbtie, chit ca declaratii politice au fost foarte multe. Unele masuri de austeritate luate de guvernul roman in prima parte a anului 2009 au fost justificate, altele mai putin justificate. Daca va uitati la anuarul statistic constatati ca in anul in care s-a facut cea mai mare economie cheltuielile publice au crescut! Si atunci ne intrebam si noi, in calitate de platitori de taxe si impozite, unde-i economia? Ce sens au mai avut masurile de austeritate daca n-au redus cheltuielile in domeniul public ci tocmai acelea cu salarizarea au crescut! Si iti pui o intrebare de bun simt: Daca la toti bugetarii le-au scazut salariile, cui au crescut? Ca statistica spune clar: a crescut cheltuiala cu salariile! Deci… e o abureala care se arunca pe piata romaneasca”, a mai spus directorul CDIMM Maramures.
N-avem bani, dar ne mai si furam singuri palaria
Pe langa faptul ca nu are bani sa-i aloce pentru finantarea proiectelor din fonduri europene, Romania isi fura singura palaria. De pilda, banii europeni, e drept atribuiti nu proiecte, ci pe criterii de eligibilitate, se absorb 100% in Romania, acolo unde procedura este simpla. De pilda, in agricultura si dezvoltare rurala, maramuresenii au incasat de la derarea la Uniunea Europeana si pana acum peste 100 de milioane de euro.
„APIA gestioneaza finantari din doua fonduri mari pe agricultura si dezvoltare rurala, respectiv Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) si Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR). Gradul de absorbtie a fost, incepand cu anul aderarii, 2007, de 100%. Documentele care trebuie sa le depuna si cerintele care trebuie sa le indeplineasca beneficiarii nu sunt atat de numeroase si de complicate”, a precizat Florin Urs, directorul APIA Maramures.
In schimb, pentru a accesa fonduri structurale, adica bani multi pe proiecte importante de dezvoltare, birocratia autohtona are chip de sperietoare pentru specilistii din domeniu.
„Ni s-a spus ca-n perioada in care vom avea acces la fondurile structurale, accesarea, birocratia vor fi mult mai simple, procedurile mult mai simplificate. Sa incercam o comparatie. La un program de preaderare o raportare trimestriala imi lua maxim doua saptamani. Astazi, ca sa pot sa realizez toate documentele cerute la o raportare trimestriala pe un program administrat din fonduri structurale lucrez o luna si jumatate, cu acelasi colectiv, cu experienta mult mai multa, si cu mult mai multe hartii, cu mult mai multe kilograme de documente, cu proceduri care se schimba saptamanal, cu contracte care se schimba fara sa existe, asa cum spune codul comercial, semnatura ambelor parti pe contract, ci doar a finantatorului! Data de 23 august e celebra in Romania pentru mai multe evenimente, acum este celebra si pentru schimbarea in cadrul Programului operational sectorial de dezvoltare resurse umane a listei cheltuielilor eligibile. Ne-au bulversat bugetul la jumatatea drumului”, a explicat Radu Big.
Reprezentantul organizatiei CDIMM Maramures a mai subliniat doua defectiuni autohtone: timpul de evaluare a proiectelor si timpul de rambursare catre beneficiar a finantarii care sunt de doua ori mai mari decat in tarile vecine.
„Am discutat cu clienti care au unitati de productie in Ungaria, Cehia, Polonia, Slovacia si alte tari ale UE. Pe aceleasi fonduri structurale, aceleasi axe prioritare si acelasi tip de investitii ne-au spus ca in tarile din jurul nostru termenul de evaluare-aprobare-contractare e de maxim sase luni. La POS Cresterea competitivitatii economice, unde ar trebui sa finantezi dezvoltarea propriilor platitori de taxe si impozite cat mai repede si mai eficient, autoritatea noastra de management a depasit un an cu perioada de evaluare a cererilor! De asemenea, in peste doi ani si jumatate nici macar una din cererile de finantare nu ne-a fost platita, asa cum scrie in contract, la 45 de zile de la depunere cererii. Cel mai scurt termen a fost de 90 de zile, dar nicio depasire a autoritatii de management nu a dus la vreo penalizare a sa”, a dezvaluit Radu Big.
Proiecte cu sute de kilograme de documente si exces de zel
Schimbatul regulilor in timpul jocului, asa cum s-a exprimat unul dintre specialistii consultati pe tema sistemului de accesare a fondurilor europene, este completata de un exces de zel al evaluatorilor, obligati sa procedeze asa tocmai din cauza regulamentului intern pe care si l-au autoimpus Romania, parca pe principiul, deloc onorant, “Hotii sunt primii care se protejeaza de hoti”.
„Daca autoritatea de management stabileste ca pentru a putea plati ceva are nevoie de niste documente, atunci le va cere si le va verifica. Si le verifica cu maxima atentie! A venit acuma un mesaj, o copie nu este lizibila. Este negru pe gri, iar griul e intens si au cerut o noua copie, mai deschisa la culoare. Deci sunt pana acolo de chitibusari, dar respecta legislatia, nu este nimic in plus. Ce este in schimb un consumator de timp si de resursa fizica, umana si logistica este cererea de rambursare a cheltuielilor facute. Fata de o lucrare obisnuita, trebuie sa ma duc periodic la finantator si sa-i prezint modul cum am derulat activitatea si modul cum am efectuat platile. Aceste cereri de rambursare au kilograme de hartie si sunt compuse din copii ale tuturor elementelor care au definit activitatea intr-o perioada anume. Avem si 130 de kilograme transmise intr-o singura cerere de rambursare”, a precizat Dan Cocosila, seful Directiei de Dezvoltare Regionala a CJ Maramures.
Economistul Cornel Kameniczki a spus ca „facem parte din categoria celor care se acopera de hartii”. „Acoperirea cu hartii o face cel care nu stie. Cel care stie si aplica regula corect, ala are constienta faptului ca face un lucru corect. La ala care nu stie ii trebuie tot felul de hartii si la hartia pe care a cerut-o ii mai trebuie o hartie care sa confirme hartia anterioara… E povestea similara si pe partea de verificare. Iti trebuie unu care sa verifice, mai pui unu care sa-l verifice pe ala care verifica, inca unu, inca unu, si-n loc de unu avem zece. E drept ca noi n-am fost invatati sa fim rigurosi. Trebuie sa pricepem ca trebuie sa completam formularul cum e regula, iar daca ni-l respinge daca nu e completat asa, e logic. Pe cealalta parte insa, daca de la un formular standard de o pagina ajungem la unul de zece pagini ca am mai adaugat niste lucruri trezindu-ne pe parcurs ca ne lipseste ceva, asta e o aberatie”, a spus Kameniczki.
Totusi, „s-au refuzat documente pentru simplul fapt ca nu ai scris pe un formular standard, undeva, in coltul din dreapta sus, Anexa nr. 2, care n-are nicio valoare juridica. Pentru atat! Deja autoritatea de mangement a trimis in teritoriu adrese ca pentru astfel de aberatii sa nu se mai plimbe oamenii pe drumuri. Pentru ca ajungi sa faci un document de patru-cinci ori pentru ca cineva considera ca e chenarul prea la stanga, e prea la dreapta, linia-i prea groasa, caracterele in loc de 12 sunt de 13. Pentru lucruri care n-au nimic cu continutul si legalitatea documentului se intarzie proceduri, se pun oameni pe drumuri, se pierde timp si cand tragi linie si-ncerci sa numeri banii pe care ai reusit sa-i aduci in tara din cele 30 de miliarde puse la dispozitie de UE te pomenesti ca in permanenta esti in coda plutonului”, a declarat Radu Big.
Alt exemplu este dat chiar de seful Directiei de Dezvoltare Regionala a judetului. „Avem un numar foarte mic de proiecte respinse, dar avem si un proiect la care am tinut foarte mult si a fost respins dintr-o procedura tehnica pe care nu am putut-o realiza in timp. Am avut doar cinci zile sa obtinem niste extracte de Carte Funciara cu titlu de proprietate! Nu am putut, am pierdut acea finantare”, a mentionat Dan Cocosila.
Uneori te saturi si renunti la proiecte de milioane de euro
Tot schimbarea conditiilor in timpul evaluarii unui proiect declarat eligibil sau in timpul derularii acestuia au dus la suprasaturatia beneficiarului si la renuntarea la proiecte in valoare de milioane de euro.
„Avem exemplul unei firme foarte mari din domeniul constructiilor, cu o situatie foarte buna. Am facut o cerere de finantare pentru ei pe cresterea competitivitatii, vroiau sa-si retehnologizeze o linie de productie. In primul an a fost respinsa documentatia pentru faptul ca s-au schimbat la jumatate echipele de evaluatori, dupa ce toate declaratiile de conformitate erau in regula. S-a interpretat ca nu s-a incadrat corect codul CAEN al activitatii la momentul cererii de finantare. Un an a durat evaluarea, dupa acel an am depus din nou pe codul CAEN indicat de comisia de evaluare si dupa inca un an ni s-a spus ca codul CAEN din prima versiune, depusa cu doi ani inainte, era de fapt cel corect! Avem o confirmare oficiala a acestui fapt. In primul an ne-au respins aiurea, fara nicio logica – si atunci ne ducem cu gandul la alte interese si forme de a influenta comisiile. La aproape trei ani de la demararea procedurii, cand au primit aprobarea pentru finantare, piata se schimbase radical, firma nu mai avea nevoie de investitie si a renuntat la o investitie de 1,2 milioane de euro, investitie care ar fi fost cu doi ani inainte de actualitate. Pur si simplu a renuntat”, a declarat Radu Big.
Directorul unei firme de consultanta din Baia Mare, Cornel Kameniczki, a insirat si alte exemple similare. „Pe Programul Operational Regional pe partea de turism au depus oamenii proiecte, dupa care a venit un ordin care spune ca nu sunt eligibile decat mijloacele fixe. Pai o pensiune sau hotel, ca mijloc fix are cladirea, dar pe langa aia are o gramada de mijloace de inventar (cerceafuri, vesela, paturi, dulapuri etc.). Degeaba construiesti cladirea daca n-o poti dota. Sau pe partea de resurse umane, pe POSDRU, in ghidul solicitantului spunea ca se acorda un avans de 30%. Iti faci un calcul de flux de numerar, cati bani ai, capeti aia 30%, pana unde-ti ajung si cum implementezi proiectul. S-a semnat contractul, s-au depus cererile de prefinantare pentru avansul de 30% si s-au dat 10%”, a precizat economistul Kameniczki.
Ne cautam nod in papura
Paradoxal, in pofida temerii excesive de furt sau deturnare a finantarilor europene, in Romania sunt mai putine neregularitati in privinta aceasta decat in tarile vestice din Uniunea Europeana.
„Superrestrictionarile si grija vizavi de drobul de sare care ne canalizeaza in administrarea fondurilor europene e deplsata. De pilda, pe dezvoltarea resursei umane, auditul facut de CE anul trecut a relevat o cota de neregularitati doar de 3%, foarte mica vizavi de procente de 15-20% in tarile vechi membre UE. Si am avut surpriza sa se ceara oficial ca si in Romania sa creasca cota de cheltuieli gasite neeligibile! Asta este amuzant, adica trebuie sa-ncepem sa ne cautam nod in papura. Si a inceput o teroare pe organizatiile care administreaza bani din fonduri europene trebuind sa justifice uneori de ce hartia alba e alba si de ce apa e uda si nu este uscata”, a explicat Radu Big, directorul CDIMM Maramures.
Ce e de facut
Toti specialistii in accesarea finantarilor europene pe proiecte de dezvoltare pe care i-am consultat spun ca pentru aceasta runda de finantari nu se mai poate face mare lucru. Totusi, pentru a nu pati la fel, trebuie sa ne pregatim strategiile, documentele si oamenii pentru runda 2014-2020.
Cat despre regionalizare… n-are nimic de a face cu eficientizarea managementului fondurilor si programelor europene. Mai mult, acum nu se poate face fara pierderi mari, pentru ca sunt in implementare programe europene care tin de legaturi intrajudetene a caror finatare ar fi anulata si transele de banii primite pana acum pe respectivele proiecte ar trebui rambursati.
In principiu, reorganizarea teritoriala e o decizie politica, buna sau rea, pe care, daca o iei, trebuie sa o corelezi cu alte schimbari majore, care tin de politicile fiscala, bugetara si sociala.
Totusi, presedintele Traian Basescu a anuntat ca, daca PDL nu cade la pace cu UDMR pe ultima varianta propusa, cu opt regiuni descentralizate si Harghita si Covasna sa ramana judete si sa fie in continuare bugetate din pusculita publica, pana la 31 decembrie se va face o reorganizare a institutiilor descentralizate. Despre incapacitatea de a atrage bani europeni nu s-a mai spus nimic.
Foto: finante (c) 3ilogic-recruitment.com
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
