Una dintre marile catastrofe repetitive cu care umanitatea se confrunta de-a lungul istoriei este foametea. Astazi, tindem sa percepem acest fenomen ca pe unul imposibil de repetat, mai ales ca importantele resurse economice si tehnologice pe care lumea moderna le are la indemana ar trebui sa il faca controlabil, insa oameni de stiinta si specialisti cu reputatie internationala avertizeaza asupra unei iminente crize alimentare globale.
Cu doar 64 de ani in urma, la inceputul dictaturii comuniste, in timpul regimului de ocupatie sovietic de dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, Vasile Tomoioaga (76 de ani) din Mosiei a trait ultima “Mare foamete” din Romania. Maramureseanul spune ca “dupa ce treci o data prin foamete, n-o mai uiti oricat de satul ai fi”.
“Dupa razboi, in ’47, o venit foametea, n-o fost ce manca nimic absolut. Macinam porumbu’ cu tat cu ciucalau si faceam mamaliga, turta sau pita si mai mancam poame, ca nu era… Aduceau oamenii faina cu trenu’, din Ungaria. Noi am fost putin mai instariti, aveam vreo 300 de kilograme de porumb si-l taneam ascuns intr-o groapa, in colejna, si scoteam de acolo cate-o leaca, pa ascuns, ca veneau comunistii si ti-l luau. O venit odata de la Sfat si ne-o gasit 50 de kilograme de porumb si 40 i-o luat, ca o zas ca trebe dat si la cei saraci, da’ nu i-o dat la cei saraci, mance-i frantu’, ca i-o mancat ei, ceia de la Sfat,”, isi aminteste Vasile Tomoioaga.
Vulnerabili la crize alimentare
Desi ocupa locul 25 in lume ca suprafata arabila si, teoretic, ar putea asigura hrana pentru 130 de milioane de oameni, Romania a fost plasata pe locul 12 din 80 de tari vulnerabile la criza alimentara. Clasamentul deriva dintr-un raport intocmit de specialisti in analize macroeconomice din Japonia si Marea Britanie si este bazat pe evolutia preturilor la alimente si puterea de cumparare a populatiei.
Oficialii romani au contestat studiul, desi aproape 80% din alimente provin din import si, in lipsa tehnologiilor, productia agricola se bazeaza aproape exclusiv pe Cel de Sus. Daca ploua cat trebuie, producem, daca nu…
„Ministrul Agriculturii a afirmat ca este imposibil ca in Romania sa apara o criza alimentara, dar uitati-va ce s-a intamplat in acest an, in Ardeal, o seceta profunda, meteorologica, dar mai ales pedologica. Tot castigul care l-am avut in acest an in productia agricola este redus la 0 pentru ca nu reusim sa aram si sa pregatim terenul. Iar previziunile pentru 2012 sunt sumbre. Directorul Institutului National de Meteorologie spunea ca nu trebuie sa fim atat de siguri de potentialul agricol care il avem, ci si de conditiile in care putem sa folosim acest potential. N-avem nimic pe sistemele de irigatii ca sa putem sa combatem seceta! In Maramures, regimul pluviometric normal e de 760-800 de litri de apa pe metru patrat, iar in acest an a fost de 300 de litri”, a declarat Claudiu Franc, vicepresedintele Federatia Crescatorilor de Bovine (FCB) Romania.
Ritmul cresterii populatiei vs. ritmul productiei de alimente
Principalul aspect care ar trebui sa dea de gandit celor care infirma posibilitatea unei crize a alimentelor consta in ritmul de crestere al necesarului de hrana, populatia planetei fiind mai numeroasa cu 219.000 de suflete pe zi, iar suprafata cultivabila este in regres. Problema nu e recenta, insa, nefiind rezolvata, s-a acutizat pana la pragul de ingrijorare.
„Asupra acestui aspect s-a atras atentia cu cateva sute de ani in urma, prin teoria lui Malthus (n.r., Thomas Robert Malthus, teoretician economic englez), care spune ca populatia creste geometric, iar resursele de hrana, cresc aritmetic, creand o permanenta crestere intre posibilitati si cerinte”, a explicat economistul Stefan Gonczi.
In ultimii doi ai, vicepresedintele FCB Romania a participat la cateva intalniri internationale organizate de FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations) si UE, unde s-au dezbatut previziunile de piata pentru perioada imediat urmatoare.
„Inca de la Congresul fermierilor din UE, din octombrie 2010, s-a pus foarte serios problema asigurarii securitatii alimentare a populatiei Europei, 350 de milioane de suflete care asteapta mancare. La acest congres au participat si ministrii agriculturii din SUA si din China si s-a precizat ca daca nu se iau masuri de reglare demografica, omenirea va avea o problema mondiala a securitatii alimentare”, a mentionat Claudiu Franc.
Scaderea veniturilor = scaderea consumului de alimente
Conform FAO, din sapte miliarde de oameni de pe planeta, un miliard sufera de foame si anual acestora li se alatura alte 44 de milioane, pentru ca veniturile le scad sub pragul subzistentei. Din pacate, asigurarile oficialilor statului, ca Romania nu este si nu poate fi afectata de criza alimentara, sunt infirmate si de statistica. Castigam din ce in ce mai putin si reducem cheltuielile alocate hranei.
„In structura totala a veniturilor lunare pe gospodarii observam o descrestere – de pilda, in anul 2010 veniturile salariale au reprezentat 50,7%, iar in 2011 au scazut la 47,6%. Cea mai mare parte a cheltuielilor, peste 70%, sunt alocate consumurilor (in principal de alimente), insa scaderea veniturilor a detrminat o scadere a sumelor alocate pentru alimente. In 2010, se alocau pentru consumuri 72,1% din totalul cheltuielilor unei gospodarii, iar in acest an se aloca doar 71,6%”, a confirmat Vasile Pop, directorul Directiei de Statistica Maramures.
Desi, periodic, suntem anuntati de oficialii din fruntea statului ca am depasit criza economica si suntem pe fagasul cel bun, in acest an a scazut consumul la toate alimentele de baza.
„Pe o gospodarie (trei persoane), consumul lunar de paine si produse de franzelarie era in 2010 de 8,7 kilograme, in 2011 e de 8,5 kilograme. La carne si preparate din carne, in 2010 consumul mediu lunar a fost de 4,3 kilograme, in 2011 este de 4 kilograme. La lapte a scazut consumul de la 6,2 la 5,8 litri, la branzeturi si smantana de la 1,3 la 1,2 kilograme, la oua, de la 15 bucati la 12 bucati, la fructe de la 3,8 kilograme, la 3,5, la cartofi de la 3,7 la 3,6 kilograme”, a mentionat seful Directiei de Statistica Maramures.
Multi dintre cei introdusi in sistemul de monitorizare a veniturilor, cheltuielilor si consumului (in Maramures sunt 17 centre statistice) sunt atat de saraci incat cumpara doar alimente de stricta necesitate.
„Cei monitorizati trebuie sa inregistreze zilnic cheltuielile intr-un jurnal. Am fost la o familie din Ruscova, cu multi copii, fara niciun salariat, pentru ca am observat ca in jurnal erau trecute doar cinci produse care se repetau: faina, malai, ulei, cartofi si varza. I-am spus doamnei respective ca trebuie sa treaca si restul produselor agroalimentare, produse vegetale, produse animale. Insa doamna a spus ca atat cumpara, pentru ca altceva nu-si permit. Iar situatia aceasta nu este, din nefericire, singulara”, a declarat Vasile Pop.
Modificarea obiceiurilor alimentare
Pe langa cresterea numerica a populatiei mondiale, criza alimentara este cauzata si de modificarea obiceiurilor alimentare din primele doua tari ca numar de locuitori, China si India. In urma unei modificari genetice inca insuficient explicate, peste 2,5 miliarde de oameni, mai mult de o treime din populatia planetei, au inceput sa consume lapte si carne.
Cresterea fara precedent a cererii acestor doua produse alimentare a determinat agentia modiala care monitorizeaza securitatea alimentara, FAO, sa recalculeze productia de hrana a planetei si sa refaca strategia de alimentatie pentru a evita foametea globala.
„China si India, care au cei mai multi locuitori si care au avut cele mai mari cresteri economice, si-au schimbat modul de consum! Daca pana acum, chinezii si indienii se multumeau cu cateva boabe de orez, acum consuma lapte si carne. Rasa galbena si-a schimbat structural pachetul enzimatic, pentru ca pana acum n-aveau acea lactaza si nu consumau lapte si carne, uitati ca acuma o au si solicitarile de lapte si carne au crescut enorm pe aceste doua piete. De aceea, in 2015, UE va elimina cota de lapte. Vorbim de aproape 3 miliarde de oameni. Daca fiecare consuma 10 litri de lapte pe an sau un kilogram de carne pe an, ajungem la niste cantitati enorme”, a precizat Claudiu Franc.
FAO estimeaza ca, la consumul actual, productia agricola ar trebui sa creasca cu 50% pana in anul 2030, si cu 70% pana in anul 2050!
„La nivel mondial, sunt in exploatare 1,5 miliarde de hectare de terenuri agricole. Ca sa se respecte trendul estimat de FAO, ar trebui sa se introduca in exploatare agricole inca 590 de milioane de hectare de teren. E aproape imposibil, asa ca problema se axeaza pe o reglare a consumului caloric, pentru ca acum, in tarile dezvoltate, se consuma cu mult peste necesarul de 3.000 de kilocalorii pe zi pe individ. Se impune o schimbare calitativa si cantitativa a intregii alimentatii, aceasta ar fi sansa”, a precizat Gonczi.
Cresc preturile cerealelor si laptelui
Fata de perioada 1990-1995, intre anii 2005 si 2010 consumul global de cereale s-a dublat, iar productia de cereale depaseste deja cererea. Urmarea? Pretul cerealelor si, prin extensie, al tuturor alimentelor a crescut, iar trendul va continua si in 2012.
„Pe plan mondial, in ultimele 12 luni, pretul produselor alimentare a crescut cu 36%. In conditiile in care multi oameni sunt obligati sa traiasca cu 2 dolari pe zi, tot mai multi se indeparteaza de posbilitatea de a accesa produsele agricole”, a mentionat economistul Gonczi.
Prognoza de piata pentru 2012 arata ca, pentru al treilea an consecutiv, preturile la porumb, soia, lapte si carne vor continua sa creasca.
“Aceste produse nu au o crestere… normala, ci este o dublare de pret de la un an la altul. In 2009, pretul graului era de 0,3-0,4 lei/kilogram, in 2010, pretul mediu a fost de 1 leu, s-a ajuns si la 1,2 lei/kilogram. Acum suntem dupa campania de recoltare, dupa un an agricol foarte bun, iar preturile de pe piata europeana s-au temperat, dar pe pietele din Americi, productiile de cereale din 2011 sunt mult mai mici decat in Europa si va incepe echilibrarea pretului. Dublarea pretului cerealelor si a combustibililor duce la cresterea cheltuielii cu furajele si la cresterea pretului la carne”, a explicat Claudiu Franc.
“Masina a intrat in competitie de hrana cu omul”
Alta cauza a reducerii productiei de alimente consta in diminuarea suprafetelor agricole, implicit si a productiilor. Acest fenomen a fost determinat de un paradox: dezvoltarea tehnologica.
„Inca nu este o criza a cantitatii de produse agricole, ci cresterea preturilor acestor produse, fapt care le face inaccesibile pentru mare parte a populatiei. Insa aceasta iminenta criza a alimentelor e cauzata si de faptul ca o treime din terenurile agricole isi pierd solul vegetal, scade posibilitatea de regenerare a suprafetelor cu potential agricol. Apoi, o buna parte din productia vegetala este dirijata nu spre consumul alimentar, ci catre piata biocombustibililor”, spune economistul Stefan Gonczi.
Si vicepresedintele FCB Romania spune ca „faptul ca masina a intrat in competitie de hrana cu omul” constituie o problema.
„In ultimii cinci-sase ani, este o explozie a statiilor bioenergetice in detrimentul cresterii animalelor. M-am dus sa-mi cumpar o combina in regiunea Munchenului si am ramas surprins ca in toata acea zona din Germania, care era un fief al crescatorilor de bovine, au disparut fermele. Se produce in continuare porumb, dar din el se face biomasa in centralele de biocombustibil. Numai acolo au disparut sute de mii de capete de bovine, a disparut productia de lapte, de carne… Acelasi lucru se intampla in Franta, Austria, Elvetia, in toate tarile mari. Spaniolii au consumat toti banii care i-au avut pe bioenergie”, a precizat Claudiu Franc.
Seceta si lipsa tehnologiilor de irigatii
In afara de ascensiunea productiei de biocarburanti, nivelul mondial al productiei de alimente a scazut si din cauza efectelor incalzirii globale, care a prelungit si acutizat perioadele de seceta. In Romania, acest fenomen s-a suprapus peste inconstienta lipsa a tehnologiilor pentru irigatii. De aceea, avem astazi 11 milioane de hectare de teren arabil, dar nu valorificam nici 30%, pentru ca asteptam ploaia, de parca Sfantu Ilie ar fi ministrul Agriculturii.
„Apa este la baza productiei agricole, ori in momentul de fata scade cantitatea de apa din subteran. Practic, nu se mai regenereaza in masura in care aceasta se consuma. Nu ai apa, nu ai productie agricola si atunci importi. Vreo doua-trei luni am fost bucurosi ca putem sa consumam produse agricole romanesti, acum din nou mancam produse de import. O cantitate foarte mare din banii pe care ii producem noi, ii dam la altii ca sa avem mancare”, a mentionat economistul Gonczi.
In ciuda minusului inregistrat la capitolul irigatii, agricultura si-a accentuat lipsa de performanta, care a urcat importul produselor alimentare la halucinantul nivel de 70%.
„In 20 de ani, numai am distrus sistemul de irigatii din Romania! Am avut sistem de irigatii pentru 700.000-800.000 de hectare, dar acum am dat afara 3.000 din 5.000 de oameni de acolo! Avem sub un om pe statia de pompare si de punere sub presiune a apei. Nici macar paza lor nu poate fi asigurata, nu mai vorbim de situatiile in care este nevoie de statii, s-acuma este nevoie. Toti fermierii din sud se plang de nerasarirea culturilor. Discutam de 1,5 milioane de rapita compromisa la nivel national pentru ca n-am fost in stare sa-i dam apa. Toata aceasta gandire a politicienilor, a ministerelor, a Guvernului, duce la cresterea posibilitatii ca Romania sa fie lovita de aceasta criza alimentara”, spune Franc.
7.000 de miliarde de dolari pentru teren in Europa de sud-est
Alta strategie prin care agricultura Romaniei pierde teren, de data aceasta la propriu, consta din cumpararea de teren agricol de catre emisari din Emiratele Arabe Unite. Problema este cunoscuta de autoritati, insa nu s-a facut nimic in acest sens, desi strategia putea fi contracarata prin incurajarea parteneriatelor dintre fermierii romani si investitorii arabi. In acest fel ar fi castigat ambele parti, prin cresterea productiilor in urma finantarii retehonologizarii exploatatiilor agricole, iar terenurile erau mentinute in proprietatea romanilor.
„In iunie, la Forum Invest, o reuniune de un nivel extraordinar privind siguranta si securitatea alimentara a populatiei din Europa, fermierii au exprimat o pozitie vehementa vizavi de interesul Orientului Mijlociu pentru terenurile din Europa de est, in special din Romania. Am fost surprins de raspunsul ministrului de Externe: “Stim ce cereti si incercam, prin legislatie, sa blocam cumpararea terenurilor in Romania de catre nerezidenti. La fel de adevarat este ca in bugetul tarilor din Golf, al Emiratelor, pentru anul 2011 a fost repartizata suma de 7.000 de miliarde de dolari pentru cumparare de teren in Europa de sud-est!”. Sunt 10 PIB-uri ale Romaniei! Au pregatiti bani sa cumpere terenuri agricole indiferent de pret, pentru ca sa asigure siguranta alimentara a cetatenilor din tara lor, ca pe nisip nu pot sa faca agricultura”, a dezvaluit vicepresedinte FCB Romania.
Industria “clonelor” de hrana
Multi sustin ca bararea extinderii crizei alimentare globale, in conditiile cresterii cu repeziciune a numarului locuitorilor si a scaderii suprafetelor agricole pentru productia de hrana, se poate realiza doar prin cresterea productivitatii. In conditiile expuse, aceasta ar fi posibila numai prin fortarea tehnologica a plantelor si animalelor crescute pentru productia de hrana.
Solutia e discutabila, traditionalistii avertizand ca hrana modificata genetic se repercuteaza asupra sanatatii umane, insa deocamdata este singura rezolvare oferita. Desi culturile de plante modificate genetic, soia si porumb, sunt deocamdata interzise in UE, vicepresedintele Federatiei Nationale a Crescatorilor de Bovine a dezvaluit ca toate animalele si pasarile crescute in sistem intensiv in UE, a caror carne o consumam noi, sunt furajate cu aceste tipuri de plante, produse in cele doua Amerci, iar comunitatea europeana incaseaza taxe semnificative din importuri.
„Ca sa poti obtine productii mari s-a lucrat la pachetul genetic. Daca vom reusi sa folosim aceasta tehnologie, aceasta inginerie genetica in folosul cresterii productiilor agricole, omenirea are o sansa. De la cultura rosiilor in camp s-a ajuns la cultura rosiilor in sera, pe un cub de 10 centimetri, a carui vrej de rosii se recolteaza pana la 16 metri. Dar am ajuns la 700.000 de tone pe un hectar de sera de rosii! Bineinteles, nu mai putem avea pretentia ca acea rosie sa aiba gustul rosiei de la bunica din gradina, dar… avem rosii. Uitati-va la carne, in SUA au voie sa foloseasca stimulatorii de crestere, in Europa nu. Si te duci si iei un stake din ala imens si dupa ce il pui pe gratar se strange pana cand ajunge cat o chiftea”, a mentionat Franc.
Ce solutii avem?
Specialistii consultati sustin ca, in pofida multiplelor probleme si a greselilor facute, Romania are sanse de contracarare a impactului crizei modiale a alimentelor. Daca va exploata aceste sanse, depinde doar de cei aflati la conducerea statului. Pana acum, n-au facut-o.
„Uite ca povestea a devenit o realitate. Nu vreau sa fac previziuni sumbre, dar inca nu suntem la fundul sacului. In 30-40 de ani se va epuiza intreaga resursa de fosfor a planetei, fosforul fiind una din substantele de baza pentru mentinerea fertilitatii ridicate a solului.Care este solutia? Trebuie sa ne hotaram odata spre ce ne indreptam. Din traditia economiei romanesti, agricultura este cea peste industrie si servicii, asa ca trebuie prioritizate investitiile spre agricultura. Pentru asta e nevoie de vointa politica si sa convingem UE ca am vrea sa castigam si noi in tara noastra, nu numai altii in Romania”, a precizat economistul Stefan Gonczi.
Vicepresedintele FCB Romania spune ca „numai daca Dumnezeu ne ia mintile de tot am putea intra intr-o criza alimentara”. „Insa daca institutiile statului nu vor veghea la siguranta alimentului, atunci ne trezim ca, daca vom avea hrana, va fi de calitate proasta”, a mentionat Claudiu Franc.
Atunci cand exista o problema, o entitate responsabila o ignora doar daca nu produce efecte negative. Nu este cazul unei crize alimentare. Cu toate acestea, pana acum, autoritatile romane au ignorat nu numai avertizarile specialistilori in macroeconomie, ci si posibilitatea sa ni se intample vreodata asa ceva.
Strategia aminteste de obiceiul strutului, dar n-are nimic in comun cu organizarea politica complexa care ar trebui adoptata de Romania, nu numai pentru a-si putea proteja cetatenii, ci si pentru ca, avand 10 milioane de hectare de teren agricol, are obligatia morala de a produce hrana si pentru cei cu care natura nu a fost atat de darnica.
In acest moment, in lume exista un miliard de oameni care sufera de foame, din care 200 milioane sunt copii. In aceasta cifra, rece, statistica, sunt si romani. Asta ar trebui sa ne intereseze si sa ne implice. Ne pretindem fiinte evoluate dar, langa noi, unii semeni se mai hranesc din gunoaie, iar altii mor de foame.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
