Anchetatorii au retinut 12 persoane care urmeaza a fi propuse pentru arestare preventiva in fata magistratilor Tribunalului Bucuresti, printre suspecti fiind si liderii clanurilor Caran, Duduianu si Vancica, audiati intr-un dosar in care 17 pesoane sunt acuzate de camatarie, santaj, spalare de bani si talharie, au precizat oficiali ai Politiei Romane.
Potrivit surselor citate, in urma perchezitiilor, politistii au identificat mai multe acte de identitate, unele emise de alte state, pentru care exista suspiciuni ca ar fi falsificate, un arsenal de arme, care sunt verificate de oamenii legii daca sunt detinute legal, mai multe masini de lux care erau folosite de interlopi, dar nu apareau in proprietatea acestora.
Politistii si procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti au efectuat, marti, 40 de perchezitii in Bucuresti, Ilfov, Ialomita si Dambovita la membrii clanurilor Caran, Duduianu, Vancica si Rinu, acuzate ca ar fi imprumutat cu camata sume mari de bani, de ordinul zecilor si chiar sutelor de mii de euro, unor persoane care practicau jocuri de noroc, dobanda ceruta fiind de doua ori mai mare decat imprumutul. In cazul in care banii nu erau restituiti la timp, suspectii apelau la amenintari si violenta.
In urma perchezitiilor, Aurel Raducanu, liderul clanului Caran, a fost gasit marti de politisti in toaleta Cazinoului Platinum al Hotelului Radisson, unde se ascundea de anchetatori, precizau pentru Agerpres, surse din Politie. Potrivit surselor citate, in hotelul mentionat au mai fost gasiti si Costel si Emil Raducanu, frati cu Aurel Raducanu, suspectii fiind audiati la Politia Sectorului 2.
Anchetatorii sustin ca unul dintre membrii clanului „Caran” a folosit banii dobanditi din camata pentru a-si construi un imobil de lux, investind in realizarea constructiei aproximativ 1.600.000 de euro, in conditiile in care din evidentele oficiale reiese ca in perioada respectiva acesta nu a avut surse de venit semnificative.
Ca mod de operare, camatarii mergeau aproape in fiecare seara in cazinouri, unde erau recunoscuti de angajati si considerati „de-ai casei”. Odata ce clientii in cauza se aflau in pierdere, camatarii le puneau la dispozitie sumele de bani solicitate, urmand ca acestea sa fie, ulterior, restituite impreuna cu dobanda impusa.
Anchetatorii sustin ca, in general, camata impusa nu avea un cuantum fix, ci varia de la un camatar la altul si chiar de la un debitor la altul, in functie de mai multi factori: cuantumul sumei acordate cu titlu de imprumut, solvabilitatea debitorului, perioada pentru care se acorda imprumutul (exista chiar si imprumuturi pe ore), relatiile pe care cel care imprumuta banii le are cu viitorul sau debitor.
Dobanda era denumita in limbajul folosit „prajitura”, „fenta” sau, de cele mai multe ori, „spaga”. Procentul reprezentand dobanda se stabilea la momentul acordarii imprumutului si ramanea de regula fix, fara a interveni modificari in sensul majorarii acestuia.
Procurorii arata ca au existat si situatii in care, daca debitorul nu restituia suma imprumutata si camata la data scadentei, ii era impusa o suma suplimentara pe care trebuia sa o achite cu titlu de dobanda.
Asupra imprumuturilor cu dobanda se instituia, de regula, o garantie care poate fi reala (deposedarea debitorului de un bun de valoare, de principiu un autoturism, care este lasat camatarului) sau personala (angajamentul pe care o alta persoana si-l asuma fata de camatar de a restitui in locul debitorului suma imprumutata si camata, in cazul in care el insusi nu ar executa-o la termen).
Debitorul avea obligatia de a-si achita datoria in cuantumul, la termenul si in conditiile impuse de camatar sau convenite cu acesta, dupa cum urmeaza: daca debitorul castiga sume de bani la jocurile practicate in cazinouri sau intra intr-un termen scurt in posesia sumelor necesare, capitalul si dobanda se achita in aceeasi seara ori cel mai tarziu in zilele urmatoare; cand cel care imprumuta banii si debitorul stabilesc un termen al restituirii situat la un interval mai mare de timp de la momentul acordarii imprumutului, de regula cateva luni, debitorul achita lunar, pana la restituirea intregii datorii, o suma de bani reprezentand camata.
De asemenea, cand cel care imprumuta banii si debitorul stabileau un termen al restituirii situat la un interval de cateva zile, dobanda stabilita intr-un procent fix pentru fiecare zi de intarziere se achita la aceeasi data impreuna cu suma imprumutata.
Sumele de bani obtinute in aceasta modalitate erau rulate de catre camatari si „investite” in noi imprumuturi acordate altor persoane. In cazul in care debitorii nu restituiau la termenul convenit suma imprumutata si dobanda impusa sau nu o achitau in intregime, camatarii ii contactau telefonic, exercitand presiuni asupra acestora pentru a-i determina sa isi achite datoriile.
Daca presiunile nu aveau rezultatul urmarit, camatarii apelau la amenintari cu acte de violenta fizica sau chiar la acte de violenta fizica pentru a intra in posesia banilor care le sunt datorati. In unele situatii, ei isi urmareau victimele in locurile pe care acestea le frecventau, in incercarea de a-si recupera sumele imprumutate. La perchezitii au participat 15 procurori, peste 400 de politisti din cadrul Directiei de Investigatii Criminale – IGPR, SIAS – IGPR, DGPMB, IPJ Ilfov, Prahova, Ialomita, Giurgiu, Dambovita si Buzau.
Cercetarile in cauza au fost efectuate de Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, IGPR – Directia Investigatii Criminale si DGPMB – Serviciul Investigatii Criminale Sector 2, cu sprijinul tehnic al Directiei Operatiuni Speciale si Directiei de Informatii si Protectia Interna.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
