Simpla prezență a unui smartphone, pe masă, între doi oameni care stau de vorbă, îi face mai deconectați.
Într-o dimineață obișnuită, te trezești și primul lucru pe care-l faci este să verifici telefonul. Mesaje, notificări, știri, o rutină care a devenit aproape universală și care, fără să ne dăm seama, modelează modul în care gândim, ne concentrăm și ne raportăm la lume. Într-o eră în care ecranele ne însoțesc constant, întrebarea nu mai este dacă tehnologia ne influențează, ci cât de profund o face: ce se întâmplă, de fapt, cu mintea noastră într-o lume dominată de stimuli digitali?
Articolul de față are la bază volumul Demența digitală. Cum ne tulbură mintea noile tehnologii? semnat de Manfred Spitzer, una dintre cele mai discutate voci din domeniul neuroștiințelor aplicate. Psihiatru și cercetător, Spitzer conduce Spitalul Universitar de Psihiatrie și Centrul de Transfer pentru Cercetare și Neuroștiințe din Ulm, instituții pe care le-a fondat în 2004. Prin cercetările sale, dar și prin intervențiile publice, inclusiv în emisiunea Geist und Gehirn („Minte și creier”), acesta atrage atenția asupra efectelor pe care utilizarea excesivă a tehnologiei le poate avea asupra atenției, memoriei și capacității de gândire critică.
Argumentele sale, susținute de numeroase studii din psihologie, neuroștiințe și sociologie, sunt directe: copiii învață mai greu și mai puțin de pe ecrane, iar expunerea timpurie la tehnologie poate încetini dezvoltarea cognitivă. În același timp, dependența de dispozitive digitale riscă să transforme nu doar modul în care învățăm, ci și felul în care relaționăm și gândim.
Pentru a aduce aceste idei mai aproape de realitatea cotidiană și pentru a înțelege cum se reflectă ele în viața de zi cu zi, am apelat la expertiza psihoterapeutului Rita Maria Moga – Psihoterapeut Adlerian autonom, Psiholog Colegiul Național „Gheorghe Șincai” / CJRAE Maramureș, care completează și nuanțează perspectiva lui Spitzer prin observații clinice și experiența directă cu tineri și adulți:
Tehnologia digitală, între adaptare și risc
„Utilizarea intensivă a tehnologiei digitale a devenit o caracteristică definitorie a societății
contemporane, ridicând întrebări legitime privind impactul asupra funcțiilor cognitive și socioemoționale.
Trăim într-o lume în care telefonul mobil a devenit aproape o extensie a noastră. Ne
trezim cu el, lucrăm cu el, ne relaxăm tot cu el. Însă, tot mai des, apare întrebarea: ne ajută sau ne
schimbă mai mult decât ne dăm seama? În ultimii ani, tehnologia a devenit o prezență constantă
în viața noastră – de la telefonul mobil pe care îl verificăm dimineața, până la ecranele care ne
însoțesc în muncă, inclusiv în relații. Deși beneficiile sunt evidente, tot mai multe studii și
observații clinice ridică întrebări importante despre impactul utilizării excesive asupra
funcționării psihice.
Cartea Demența digitală a lui Manfred Spitzer vorbește despre un fenomen provocator:
ideea că utilizarea excesivă a tehnologiei poate afecta modul în care gândim, ne concentrăm și ne
amintim.„
Atenția – tot mai fragmentată
„Unele dintre cele mai evidente schimbări este legată de felul în care ne folosim atenția.
Suntem expuși constant la notificări, conținut scurt, alternanță de stimuli (percepute de creier ca
recompense și stimulând nivelul de dopamine). În timp, creierul se adaptează acestui ritm și
„antrenează” creierul pentru atenție fragmentată, nu pentru concentrare profundă.
Mulți tineri (și nu numai) spun același lucru: „nu mai pot să mă concentrez ca înainte”. Și
nu e doar o impresie.
Unul dintre cele mai frecvente efecte observate este dificultatea de concentrare pe sarcini
mai lungi, tendința de a verifica frecvent telefonul, scăderea toleranței la effort mental. Tinerii și
adulții devin tot mai obișnuiți cu stimularea rapidă și constantă: notificări, videoclipuri scurte,
multitasking digital. Pe scurt, devenim foarte buni la a schimba rapid focusul – dar tot mai slabi
la a rămâne într-o sarcină. De asemenea multitasking-ul digital poate reduce eficiența procesării
cognitive și capacitatea de concentrare pe sarcini complexe. Consecințele se văd în randamentul
mental: sarcinile care necesită gândire profundă, analiză sau reflective devin mai dificilde
susținut. Informația este accesată rapid, dar procesată superficial. Acest lucru afectează și
capacitatea de analiză și gândire critică. În loc să reflectăm, comparăm și integrăm informații,
tindem să le consumăm rapid și să trecem mai departe.
În rândul adolescenților, diferențele devin vizibile: utilizarea predominantă a telefonului
(față de computer) este asociată cu variații în atenția susținută și performanța creativă.”
Memoria – de la „țin minte” la „știu unde găsesc”
„Telefonul a devenit o memorie externă. Nu mai reținem numere, zilele de naștere,
informații sau detalii — le căutăm. Memoria este afectată, nu neapărat printr-o „deteriorare”
propriu-zisă, ci prin externalizare. Nu mai simțim nevoia să reținem informații, deoarece știm că
le putem accesa oricând. Astfel, procesul de învățare devine mai superficial, iar capacitatea de
integrare și analiză scade, iar în timp, poate apărea o dependent de accesul rapid la informative,
în detrimental procesării ei reale.
Fenomenul „copy-paste” din mediul educațional este o consecință directă: informația este
preluată, dar nu neapărat înțeleasă sau filtrată critic. Elevii colectează informații, dar nu le mai
trec prin filtrul propriu, nu le mai înțeleg în profunzime și nu le mai transformă în cunoaștere
personală.
Problema nu este că uităm, ci că nu mai exersăm memoria. Iar studiile arată că utilizarea
excesivă a smartphone-ului este asociată cu performanțe mai slabe ale memoriei și cu probleme
de somn, care afectează învățarea.”
Relațiile – mai conectate, dar mai superficiale?
„Suntem permanent conectați, dar nu neapărat mai apropiați.
Tehnologia ne oferă iluzia unei conectări permanente, însă în practică apare adesea o
diminuare a calității relațiilor. Emoțiile sunt exprimate prin simboluri, iar conversațiile față în
față sunt înlocuite de mesaje fragmentate.
În practică, se observă: dificultăți în exprimarea emoțiilor, evitarea conflictelor prin
retragere în online, relații care se construiesc rapid, dar se destramă la fel de repede, nevoia
crescută de gratificare rapidă și confirmare. În plan socio-emoțional, utilizarea excesivă a
mediului digital este corelată cu: scăderea calității interacțiunilor față în față, dificultăți în
exprimarea emoțiilor, creșterea anxietății și a comparației sociale.
Comunicarea online simplifică interacțiunea, eliminând multe dintre elementele esențiale
ale interacțiunii umane (tonul vocii, mimica, contactul vizual), dar reduce profunzimea și
toleranța la disconfort emoțional. În cabinet, se observă tot mai frecvent dificultăți în exprimarea
emoțiilor, în tolerarea disconfortului relațional și în construirea intimității autentice. Relațiile
devin mai fragile, iar intimitatea mai greu de construit.”
Rețelele sociale- identitate și reglare emoțională
„Rețelele sociale au un impact profund asupra modului în care ne vedem pe noi înșine și
pe ceilalți. Ele influențează: imaginea de sine, prin comparative constant cu versiuni idealizate
ale altora; stima de sine dependent de validare externă; reglarea emoțională, acestea fiind
“acoperite” prin scroll sau distragere. Creierul ajunge să caute constant recompense rapide, ceea
ce face mai dificilă amânarea gratificării și gestionarea emoțiilor.”
Nativii digitali și fenomenul “baby TV”
„Copiii care cresc astăzi sunt expuși la tehnologie încă din primii ani de viață. Deși sunt
numiți “nativi digitali”, acest lucru nu înseamnă automat adaptare sănătoasă. Expunerea precoce
la ecrane poate influența: dezvoltarea limbajului, capacitatea de concentrare, răbdarea și toleranța
la frustrare, capacitatea de autoreglare emoțională. Interacțiunea umană reală- contact vizual, joc,
dialog- rămâne esențială pentru dezvoltarea creierului.”
Schimbări observate în comportamentul tinerilor și adulților
„În ultimii ani se conturează câteva tendințe tot mai frecvente: scăderea răbdării și creșterea
impulsivității, dificultăți în menținerea atenției, nevoie constantă de stimulare, toleranță redusă la
frustrare, dificultăți în gestionarea emoțiilor, tulburări de somn (în special prin utilizarea
ecranelor seara), creșterea nivelului de anxietate și comparație socială, comportamente de tip
dependent (nevoia constantă de a verifica telefonul).
De asemenea, utilizarea excesivă a tehnologiei are efecte directe asupra sănătății psihice:
stres, prin suprastimulare și lipsa pauzelor reale; insomnie; anxietate, alimentată de informații
constant și comparative socială; depresie, asociată cu izolarea și lipsa conexiunii reale;
dependent digital.
Mulți oameni experimentează neliniște, iritabilitate sau discomfort atunci când nu au
acces la telefon, semn al scăderii capacității de autoreglare. Autocontrolul fiind una dintre cele
mai afectate abilități. Într-un mediu care oferă recompense instantanee, devine mai dificil să:
amânăm plăcerea, rămânem concentrate, gestionăm disconfortul.”
Nu totul este negativ
„Partea importantă: tehnologia nu este „dușmanul”. Prin urmare, nu tehnologia în sine este
problematică, ci: utilizarea pasivă vs. activă, excesul și lipsa autoreglării. Tehnologia poate fi un
instrument valoros, dar și un factor de dezechilibru atunci când înlocuiește experiențele reale,
relațiile directe și timpul de reflecție.
Unele studii arată chiar că utilizarea activă a tehnologiei (în special la adulți) poate
proteja funcțiile cognitive și reduce riscul de declin mental.
Diferența o face cum folosim tehnologia, nu faptul că o folosim.„
După toate aceste observații – care confirmă, în multe privințe, avertismentele formulate de Manfred Spitzer în volumul Demența digitală – rămâne o întrebare esențială: ce putem face concret?
Am adresat această întrebare direct doamnei psihoterapeut Rita Maria Moga, iar răspunsul ei vine nu doar ca o concluzie, ci ca un ghid simplu și aplicabil pentru fiecare dintre noi:
„Nu e realist să renunțăm la tehnologie — dar putem învăța să o folosim mai sănătos: să avem momente fără telefon (mai ales seara), să ne antrenăm atenția (citit, activități fără întreruperi), să revenim la relații reale, nu doar digitale, să fim atenți la copiii care cresc în acest mediu, conștientizarea propriilor obiceiuri.
Tehnologia face parte din viața noastră și va continua să evolueze. Provocarea nu este să o eliminăm, ci să învățăm să o integrăm într-un mod sănătos, fără a pierde contactul cu noi înșine și cu cei din jur.
Pentru că, dincolo de ecrane, rămân esențiale capacitatea de a gândi profund, de a gestiona emoții și de a construe relații autentice.”
Într-o epocă în care atenția se fragmentează, iar liniștea devine rară, astfel de răspunsuri nu sunt doar utile, sunt necesare. Construit pe baza ideilor din Demența digitală și completat de expertiza clară și echilibrată a doamnei Rita Maria Moga – Psihoterapeut Adlerian autonom, Psiholog Colegiul Național „Gheorghe Șincai” / CJRAE Maramureș, acest demers jurnalistic ne invită la reflecție.
Poate că nu vom renunța la telefoane. Dar putem, măcar din când în când, să le lăsăm din mână.
Să ne întoarcem la o conversație fără grabă, la un gând dus până la capăt, la o liniște care nu vine din absența notificărilor, ci din prezența noastră reală.
Cristian Andreea
– Servicii de creare site web
