Participantii la summitul NATO de la Bucuresti au discutat problemele spinoase ale extinderii in continuare a Aliantei si apararii antiracheta in Europa, alaturi de angajamentul in Afganistan si de continuare a luptei impotriva terorismului. Aceste patru mari probleme, dar nu numai, au fost detaliate in ”Declaratia Summitului de la Bucuresti” redactata de sefii de stat si de guvern la incheierea Consiliului Nord-Atlantic. Liderii NATO si-au exprimat sustinerea pentru eforturile de transformare a Aliantei militare in vederea mentinerii eficientei sale, iar declaratia adoptata joi seara, la Bucuresti, puncteaza o serie de domenii in care trebuie sa se concentreze aceste eforturi.
EXTINDEREA NATO – DA pentru Albania si Croatia, NU pentru Macedonia
Alianta Nord-Atlantica a invitat oficial Albania si Croatia sa i se alature in decurs de un an, subliniind ca intentioneaza sa inglobeze toate tarile din Peninsula Balcanica.
„Astazi, am decis sa invitam Albania si Croatia sa inceapa convorbirile de aderare pentru a a se alatura Aliantei noastre. /…/ Accederea acestor noi membri va fortifica securitatea in toata aria Euro-Atlantica si ne apropie tinta noastra de a realiza o Europa unitara, libera si pasnica”, se arata in declaratia finala.
In schimb, Macedonia, care aspira si ea la statutul de tara candidata, va fi invitata sa adere dupa gasirea unei solutii acceptabile privind problema numelui. Statele membre NATO recunosc in declaratia finala a reuniunii eforturile deosebite si angajamentul demonstrate de fosta Republica Iugoslava a Macedoniei pentru adaptarea la valorile si misiunile Aliantei, dar cu toate acestea, Alianta regreta ca discutiile cu Macedonia in cadrul ONU nu au ajuns la un rezultat in ce priveste numele.
In privinta Ucrainei si Georgiei, care si-au declarat aspiratiile euro-atlantice, statele membre ale NATO au cazut de acord ca aceste tari vor deveni membre ale NATO, dar o decizie de a le oferi Planul de Actiune pentru Aderare va fi luata in luna decembrie. 
APARAREA ANTIRACHETA IN EUROPA – Rusia isi mentine puterea pe “Batranul continent”
Liderii NATO exprimat sprijinul pentru planurile americane de crearea a unui sistem de aparare antiracheta in Europa, in conditiile in care proliferarea rachetelor balistice constituie o amenintare pentru fortele, teritoriul si populatia statelor membre ale Aliantei.
„In aceste conditii, recunoastem contributia substantiala la protectia aliatilor impotriva rachetelor balistice cu raza lunga de actiune, protectie care va fi asigurata prin planificata desfasurare a echipamentelor pentru aparare antirachete ale SUA cu baza in Europa. Analizam mijloacele de a lega aceasta capacitate de eforturile actuale ale NATO privind apararea antiracheta, pentru a asigura ceea ce va constitui o parte integrala a oricarei arhitecturi viitoare cuprinzatoare a apararii antiracheta a NATO”, subliniaza statele membre ale Aliantei Nord-Atlantice, in acelasi document.
Statele membre au mandatat Consiliul Nord-Atlantic sa gaseasca variante pentru o „arhitectura ampla a apararii anti-racheta, pentru a o extinde asupra intregului teritoriu si intregii populatii a statelor aliate, dar nu intr-o maniera diferita de cea acoperita de sistemul Statelor Unite, care va fi reexaminata la summitul din 2009, in scopul anuntarii oricarei decizii politice viitoare”.
De asemenea, statele membre ale NATO vor continua eforturile pentru a consolida cooperarea cu Rusia in domeniul apararii antiracheta, pe baza transparentei si increderii reciproce. 
AFGANISTAN ramane o prioritate pentru NATO
In ceea ce priveste Afganistanul, un alt subiect important de pe agenda reuniunii, documentul mentioneaza ca mandatul ISAF pe care Alianta il are in Afganistan reprezinta prioritatea principala a Aliantei Nord Atlantice. Securitatea euro-atlantica este strans legata de viitorul pasnic al Afganistanului, respectul fata de drepturile omului si lupta impotriva amenintarilor teroriste, se precizeaza in documentul citat.
LUPTA IMPOTRIVA TERORISMULUI
Statele membre NATO au condamnat si la acest summit in cei mai puternici termeni toate actele de terorism, indiferent de motivatia sau manifestarea lor, declarand ca raman in continuare determinate sa lupte impotriva acestui flagel, la nivel individual si colectiv, atat timp cat va fi necesar si in conformitate cu dreptul international si principiile ONU.
”Noi acordam o mare importanta protejarii populatiilor, teritoriilor, infrastructurii si fortelor noastre impotriva consecintelor atacurilor teroriste. Vom continua sa dezvoltam si sa contribuim la politici pentru a preveni si contracara proliferarea, in scopul prevenirii accesului teroristilor la, si folosirii de, arme de distrugere in masa”.
Statele membre NATO sunt de acord sa consolideze capacitatea Aliantei de a schimba informatii, clasificate sau nu, privind terorismul, in special pentru sprijinirea operatiunilor NATO. 
HACKERII au speriat liderii Aliantei Nord-Atlantice
Liderii NATO raman angajati pe calea consolidarii sistemelor informatice cheie impotriva atacurilor cibernetice, prin adoptarea recenta a unei Politici privind Apararea Cibernetica si prin dezvoltarea unor structuri si autoritati capabile sa o puna in practica. Politica Aliantei de aparare cibernetica pune accentul pe nevoia NATO si a altor natiuni de a-si proteja sistemele informatice cheie in conformitate cu responsabilitatile lor si sa ofere posibilitatea de a asista natiunile aliate, la cerere, pentru contracararea unui atac cibernetic.
KOSOVO are ca teme de casa combaterea crimelor si coruptiei
Referitor la Kosovo, se afirma ca este necesara transpunerea in practica a tuturor masurilor necesare pentru protectia minoritatilor etnice, precum si pentru protejarea siturilor istorice si religioase sau pentru combaterea crimelor sau a coruptiei.
NATO si KFOR vor continua sa lucreze cu autoritatile din Kosovo si, tinand cont de mandatul sau operational, KFOR va coopera cu Natiunile Unite, Uniunea Europeana si alti actori internationali pentru a sprijini dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic si pasnic. 
ALTE SUBIECTE de la Summit-ul NATO din Romania
Concluziile summitului NATO fac referire si la situatiile din Armenia, Azerbaidjan, Georgia si Republica Moldova, unde exista conflicte nesolutionate. Statele membre NATO sprijina integritatea teritoriala, independenta si suveranitatea statelor mentionate si isi exprima ingrijorarea fata de persistenta conflictelor regionale din sudul Caucazului si din Republica Moldova.
De asemenea, Alianta Nord-Atlantica a solicitat Federatiei Rusa sa reia implementarea obligatiilor asumate in Tratatul privind Fortele Conventionale in Europa, facand referire in acest context la angajamentele Federatiei Ruse fata de Georgia si Republica Moldova.
Un alt subiect abordat in declaratia finala de liderii celor 26 de state membre NATO este respectarea de catre Iran si Coreea de Nord a rezolutiilor Consiliului de Securitate al ONU privind proliferarea armelor nucleare.
Sursa: Rompres
– Servicii de creare site web
