Credincioşii prăznuiesc Ziua Crucii, cea mai veche sărbătoare creştină

Credincioşii prăznuiesc în fiecare an, pe 14 septembrie, Ziua Crucii, cea mai veche sărbătoare creştină. Este singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin.

La 14 septembrie se celebrează descoperirea, pe Muntele Golgota, de către împărăteasa Elena, a crucii pe care a fost răstignit Iisus şi înfăţişarea ei creştinilor, în Biserica Învierii din Ierusalim, în anul 355 d.H.

Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.

Totodată, Ziua Crucii aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. La Roma, împăratul Constantin avea război împotriva lui Maxentiu, un persecutor al creştinilor (307-312).

Ziua Crucii, aşa cum se numeşte sărbătoarea în popor, este cinstită prin post şi praznice. Se posteşte pentru sănătatea familiei, pentru spor si pentru bunăstarea gospodarilor.

Credinciosii sfinţesc la biserică ulcele noi pline cu miere şi lapte; de toarta căniţelor se leagă câte un fir de aţă roşie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.

Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.

A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Monedele sfinţite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă aduc belşug şi spor în muncă. Nu se mănâncă fructe care au ceva cu înfăţişare de cruce: usturoi, nuci, pepeni, prune.

Se spune ca in ziua de Înălţarea Sfintei Cruci se termina vara şi începe, cu adevărat, toamna. Popular, se spune că, dacă tună în această zi, va fi o toamnă lungă, iar dacă trece un cârd de ciori, va cădea bruma.

După Ziua Crucii nimeni nu mai are voie să omoare şerpi. În ziua aceasta, nu se taie lemne, ca să nu vină şerpii în casă.