Parlamentul Armeniei a votat ieri, 5 septembrie, suspendarea relatiilor cu forul legislativ ungar, dupa ce Budapesta a repatriat un ofiter azer condamnat la inchisoare pe viata de justitia ungara pentru decapitarea unui omolog armean, informeaza MTI. Documentul a fost adoptat cu 96 de voturi pentru si unul impotriva.
In cursul dezbaterii care a precedat votul, ministrul de externe armean Eduard Nalbandian a declarat ca autoritatile ungare nu au reusit sa ofere o „explicatie cuprinzatoare” pentru schimbarea brusca de pozitie si decizia de a-l repatria pe azerul Ramil Safarov. Acesta a fost gratiat si promovat de presedintele azer Ilham Aliev la revenirea sa in tara.
Potrivit lui Nalbandian, guvernul ungar nu a explicat „de ce a actionat in secret”, ministrul armean facand astfel aluzie la zvonurile despre existenta unui acord intre Ungaria si Azerbaidjan cu privire la aceasta repatriere, zvonuri dezmintite categoric de Budapesta.
Deputatii armeni au insistat ca autoritatile ungare trebuie sa fi fost la curent cu faptul ca, daca Safarov era repatriat, urma sa fie si pus in libertate. Ei au mai estimat ca acest gest va incuraja crimele motivate etnic impotriva armenilor.
Parlamentul armean cere tuturor statelor cu valori democratice sa condamne acordul dintre Ungaria si Azerbaidjan privind repatrierea lui Safarov, se spune in declaratia adoptata.
Erevanul a anuntat vineri ca intrerupe relatiile diplomatice cu Budapesta, desi aceasta a declarat ca a respectat toate prevederile internationale in materie si ca primise asigurari din partea Azerbaidjanului ca ofiterul isi va ispasi restul pedepsei in tara sa.
Demonstratii au avut loc in fata ambasadelor Ungariei din mai multe capitale, iar diplomati ungari au primit telefoane si e-mail-uri de amenintare, a comunicat miercuri seara Ministerul de Externe de la Budapesta.
Tot miercuri, seful diplomatiei ungare, Janos Martonyi, a condamnat guvernul azer pentru faptul ca nu si-a respectat promisiunea anterioara ca Safarov sa ramana in spatele gratiilor. El a mai precizat ca a solicitat Elvetiei sa medieze intre tara sa si Armenia pentru refacerea relatiilor bilaterale.
Erevan si Baku isi disputa de multi ani controlul asupra enclavei armene Nagorno-Karabah, alipita la Azerbaidjan in epoca sovietica. Regiunea si-a proclamat independenta, nerecunoscuta de comunitatea internationala, la capatul unui razboi care a provocat 30.000 de morti si sute de mii de refugiati, intre 1988 si 1994. In pofida armistitiului semnat in 1994, Armenia si Azerbaidjan nu au reusit sa se puna de acord asupra statutului regiunii.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
