Guvernul isi va asuma astazi, 17 aprilie, raspunderea in fata Parlamentului pentru legea privind compensarea ori restituirea proprietatilor confiscate de stat inainte de 1989, textul actului normativ fiind agreat si de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), care a avut pe rol un numar imens de dosare vizand retrocedarile, acuzand ca acestea ii afecteaza activitatea.
Premierul Victor Ponta a aratat, pe 12 aprilie, ca in ultimii ani, in Romania, au fost solutionate 27.000 de dosare pentru despagubire, dar numarul de noi cereri care trebuie rezolvate este de aproximativ 200.000.
El a mentionat ca dintre cele 27.000 de dosare solutionate, doar in cazul a 13.000 s-au acordat despagubirile, iar pentru 14.000 urmeaza sa fie date in baza legii noi.
Victor Ponta a atras atentia asupra fenomenului cesionarii drepturilor litigioase, adaugand ca 26.200 de proprietari si urmasi ai proprietarilor au primit sase miliarde de lei, iar o mie de „samsari” au primit 7 miliarde de lei.
In opinia sa, adevaratii proprietari au fost mereu amanati, incurcati in tot felul de reglementari birocratice, ceea ce a dus la vanzarea drepturilor litigioase catre cesionari, considerati „samsari imobiliari”.
Premierul a semnalat ca 60% din despagubirile acordate pana in prezent, in valoare totala de opt miliarde de lei, au vizat 415 dosare, in timp ce 5,5 miliarde de lei s-au acordat unui numar de 27.000 de persoane.
Pe de alta parte, premierul a atras atentia ca doar 25% dintre beneficiarii retrocedarilor au fost din Romania, in timp ce 75% din afara tarii, ceea ce a provocat un important export de capital.
Astfel, 3 miliarde de euro au iesit din Romania prin intermediul beneficiarilor din afara, iar cei din Romania au primit un miliard de euro.
Guvernul estimeaza ca ar mai avea de restituit opt miliarde de euro, pentru a solutiona definitiv problema retrocedarilor.
In ceea ce priveste retrocedarea terenurilor, premierul a aratat ca suma cea mai consistenta a despagubirilor s-a acordat pentru terenurile din intravilan si pentru cele care in urma cu 70 de ani erau in afara oraselor, dar care au fost transformate in ultimii ani in intravilan.
Referitor la cladiri, 9.000 au fost restituite fostilor proprietari, dintre care 2.000 erau ocupate de institutii publice – muzee, scoli, spitale.
In plus, exista solicitari de retrocedare pentru cladiri importante, printre care Facultatea de limbi straine, Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, Liceul Dinu Lipatti si Liceul de Arta Nicolae Tonitza din Bucuresti, Colegiul Mircea cel Batran din Ramnicu-Valcea, Seminarul teologic Curtea de Arges, Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia.
In aceasta privinta, CEDO a recomandat ca destinatia imobilelor ce trebuie retrocedate si care gazduiesc scoli sau spitale sa fie mentinuta doar sapte – zece ani, in contextul in care proiectul initial al legii retrocedarilor elaborat de Guvernul Ponta prevedea ca termenul sa fie de 20 de ani.
Ponta a precizat ca, in consecinta, va trebui realizat un program conform caruia scolile si spitalele ale caror cladiri urmeaza sa fie retrocedate sa beneficieze de noi sedii. El a subliniat ca impozitul de 85% impus celor care cumpara drepturi litigioase este acceptat de CEDO.
„Dorinta mea este de a rezolva o nedreptate comisa in urma cu 70 de ani, de a rezolva o situatie juridica incerta in ultimii 20 de ani, in acelasi timp insa, acordand acolo unde este cazul compensatii materiale, acolo unde nu putem face mai mult, sa recunoastem anumite drepturi si sa oprim fenomene infractionale, cum sunt cele ale samsarilor imobiliari, ale reprezentantilor lor politici, pentru ca, din pacate, exista, si o sa-i vedeti si maine (n.r. miercuri), in Parlament, pe cei care s-au batut si se vor bate in continuare pentru cesionarii si samsarii imobiliari„, a concluzionat marti Victor Ponta.
Inainte de asumarea raspunderii, premierul a prezentat proiectul de lege si grupurilor parlamentare, care au adus amendamente, unele fiind inserate in textul actului normativ.
Partidul Democrat Liberal nu a avut discutii cu Victor Ponta, dar si-a anuntat intentia de a depune o motiune de cenzura pe tema despagubirilor, cautand sprijinul UDMR si al PP-DD.
In ceea ce priveste dialogul cu reprezentantii cultelor religioase, ale caror proprietati au fost nationalizate in perioada comunista, liderul Bisericii Greco-Catolice din Romania, cardinalul Lucian Muresan, i-a cerut saptamana trecuta premierului Victor Ponta sa amane asumarea raspunderii, pe motiv ca Bisericile Romano-Catolica si Greco-Catolica nu au fost consultate la elaborarea proiectului de act normativ.
Premierul a aratat ca textul legii fusese facut public si supus dezbaterii. Victor Ponta a admis ca partea cea mai dificila a legii privind retrocedarea proprietatilor va ramane in continuare cea referitoare la proprietatile care au fost confiscate de la diverse culte religioase, adaugand ca „cea mai spinoasa problema este cea a cultului greco-catolic”.
Problema reglementarii echitabile a regimului juridic al restituirii proprietatilor treneaza de 20 de ani si a generat mai multe procese, Romania ajungand sa faca obiectul unei hotarari-pilot a CEDO.
Decizia-pilot impotriva tarii noastre, pronuntata la 12 octombrie 2010, priveste restituirea sau despagubirea proprietatilor confiscate de stat inainte de 1989.
In aceasta hotarare, Curtea a precizat ca statul roman trebuie sa ia masurile apte sa ofere o solutie adecvata tuturor persoanelor vizate de legile de reparatie. Aceste masuri trebuiau puse in aplicare in termen de 18 luni, incepand de la data de la care decizia devenea definitiva, adica 12 ianuarie 2011. Curtea mai preciza ca examinarea tuturor cererilor rezultate din aceeasi problematica era amanata.
La 25 aprilie 2012, Guvernul roman a solicitat o prelungire cu 9 luni a termenului stabilit. La 5 iunie 2012, Curtea a decis sa accepte cererea, amanand termenul pana la 12 aprilie 2013.
Printr-o scrisoare din 20 martie, Guvernul roman a solicitat CEDO o noua amanare, de o luna, a termenului respectiv.
In mai multe dintre procedurile sale precedente de decizii-pilot, CEDO a dat curs cererilor guvernelor in ceea ce priveste prelungirea termenelor de punere in aplicare a unor masuri cu caracter general apte sa solutioneze o problema de ordin structural.
In aceasta speta, termenul acordat initial autoritatilor romane, ca si prima prelungire a lui, luau deja in considerare faptul ca acestea intampinau dificultati in elaborarea si punerea in aplicare a masurilor generale pentru rezolvarea problemei restituirii bunurilor nationalizate.
Avand in vedere durata scurta a amanarii solicitate si faptul ca Guvernul roman s-a angajat sa consulte Comitetul Ministrilor pentru a integra in proiect eventualele observatii ale acestuia, Curtea a acceptat solicitarea.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
