O echipa de istorici a infirmat originile antice ale statuii Lupa Capitolina, unul dintre simbolurile Romei Antice realizat din bronz, care o prezinta pe lupoaica alaptandu-i pe gemenii Romulus si Remus, precizand ca aceasta statuie asimilata drept simbol al Romei cu o putere de evocare similara celei detinute de Colosseum sau de Columna lui Traian, nu dateaza din perioada Imperiului Roman ci din secolul XIII, cu peste 1.000 de ani mai tarziu.
Odata cu evolutia mijloacelor de care dispune stiinta, acest important grup statuar simbol al Romei a inceput sa fie amenintat de spectrul demitizarii. Primii care au avut de suferit au fost chiar Romulus si Remus, legendarii intemeietori ai Romei – cele doua statui ale pruncilor care se intind sa fie alaptati de lupoaica, au fost realizate intr-un stil diferit de cel in care a fost realizata statuia lupoaicei si s-a ajuns la concluzia ca au fost adaugati candva spre sfarsitul secolului XV.
In luna noiembrie anul trecut, Francesco Rutelli, pe atunci ministrul italian al culturii, a provocat un val de entuziasm anuntand nici mai mult nici mai putin decat descoperirea pesterii in care Romulus si Remus au fost alaptati de lupoaica. Totusi, oamenilor de stiinta nu le-a luat mult sa infirme aceasta presupusa descoperire.
Iar acum a venit randul demitizarii insasi statuii lupoaicei. Conform legendei, gemenii Romulus si Remus au fost conceputi in urma unei legaturi dintre zeul Marte (corespondentul roman al lui Ares, zeul razboiului) si o vestala virgina, Rhea Silvia. Cei doi prunci urmau sa fie ucisi la ordinul unchiului lor dupa bunic, Amulius care impreuna cu bunicul lor, Numitor, a mostenit tronul din regatul Alba Longa, si se temea sa nu fie detronat de cei doi fii ai Silviei. Slujitorul insarcinat sa-i ucida pe copii a incalcat ordinul primit si din mila, i-a lasat pe micuti sa pluteasca intr-un cos pe raul Tibru. Romulus si Remus au fost salvati si alaptati de o lupoaica (simbol al zeului Marte) care i-a crescut ca pe proprii ei pui. In cele din urma, dupa ani si ani, Romulus isi ucide fratele si ajunge sa intemeieze orasul ce-i va purta numele – Roma.
Imaginea lupoaicei care-i alapteaza pe cei doi fii ai lui Marte si ai vestalei Rhea Silvia a devenit un simbol al Romei inca din antichitate – Cicero mentionand in scrierile sale ca statuia lupoaicei si a celor doi prunci a fost lovita de fulger in Roma, in anul 65 i.Hr. Oamenii de stiinta au inceput sa se indoiasca cu privire la varsta grupului statuar Lupa Capitolina inca din secolul XVIII. Partizanii ideii ca aceasta statuie ar data din perioada Romei antice au sustinut ca deteriorarea uneia dintre labele lupoaicei ar fi rezultatul trasnetului mentionat de Cicero, iar treptat cercetatorii au ajuns la consensul ca statuia lupoaicei (fara cei doi gemeni despre care se stia ca au fost adaugati in secolul XV d.Hr) ar fi fost realizat in secolul V i.Hr.
Aceasta concluzie este insa gresita. Anna Maria Carruba, unul dintre cercetatorii care au facut aceasta descoperire, a precizat ca statuia din bronz a lupoaicei a fost realizata printr-o tehnica ce permite turnarea dintr-o singura bucata, prin folosirea unui mulaj din ceara, tehnica necunoscuta in perioada Romei Antice. Deteriorarea labei lupoaicei, sustine Anna Maria Carruba, nu este altceva decat rezultatul unei greseli in procesul de turnare a bronzului in mulaj. Astfel, statuia din bronz a lupoaicei nu este rezultatul muncii mesterilor etrusci din antichitate, ci a mesterilor in turnarea metalelor din Evul Mediu.
Aceste concluzii au fost insa respinse de o parte a istoricilor care considerau ca provenienta etrusca a statuii lupoaicei este indiscutabila. Pentru a pune capat acestor controverse, statuia lupoaicei a fost supusa unui examen de datare cu carbon. Acest test cu carbon a fost realizat in februarie 2007, iar rezultatele sale au fost tinute secrete. In luna august a anului trecut adevarul a inceput sa iasa la lumina, insa confirmarea faptului ca statuia din bronz a lupoaicei de pe dealul Capitolului a fost realizata cu aproximativ 1.000 de ani mai tarziu decat se credea, a venit din partea lui Adriano la Regina, unul dintre cei mai importanti arheologi italieni, care a divulgat abia acum aceste informatii cotidianului La Repubblica.
Sursa: Rompres
– Servicii de creare site web
