Ministerul Sanatatii a prezentat un raport privind cazurile de imbolnaviri cu borelioza sau boala Lyme si metodele prin care se poate interveni pentru prevenirea acestei afectiuni. Potrivit raportului, in acest an, pana in 13 mai, numarul cazurilor de borelioza confirmate este in scadere fata de aceeasi perioada a anului trecut. „Astfel, in 2012 au fost confirmate 34 cazuri de borelioza din 208 cazuri suspecte, iar in 2011 au fost confirmate 62 de cazuri din 130 suspiciuni”, a precizat Ministerul Sanatatii.
Incepand din anul 2010, atat borelioza Lyme, cat si encefalita de capuse sunt afectiuni monitorizate, aflate in supraveghere epidemiologica. in prezent, infectia cu borelioza este diagnosticata si tratata in toate judetele tarii, printr-o arondare teritoriala organizata in cadrul acestei supravegheri. Reprezentantii Ministerului Sanatatii au precizat ca sezonul de activitate intensa a capuselor, in conditiile climatice din Romania, este in lunile mai-iunie.
Pentru prevenirea infectiei cu borelioza, Ministerul Sanatatii recomanda populatiei sa distruga capusele in perimetrele locuite, la nivelul spatiilor verzi, sa poarte haine cu maneca lunga si pantaloni in cazul in care se deplaseaza in zone cu risc, sa se prezinte la doctor imediat dupa ce o capusa s-a fixat pe piele, atat pentru exatragerea corecta, cat si pentru a afla despre simptome, sa mearga la medicul infectionist in cazul in care in jurul muscaturii de capuse apare roseata si „eruptie”, caracteristice bolii.
Borelioza are tratament care duce la vindecare aproape intotdeauna daca este corect recomandat si aplicat de catre medic. Boala poate fi diagnosticata prin probe de laborator, dar nu mai repede de doua saptamani de la intepatura capuselor.
Ministerul Sanatatii mentioneaza insa ca nu toate capusele si nu in toate teritoriile acestea sunt purtatoare ale microrganismelor borrelia. Capusa vectoare cel mai frecvent intalnita in zona noastra apartine speciei Ixodes ricinus. Ciclul ei de viata presupune existenta a trei gazde, mamifere mari si mici, si trecerea succesiva din faza de larva, in cea de nimfa si apoi de adult. Femela adult depune oua care se transforma in larve si ciclul se reia. Arealul preferat de capuse este reprezentat de parcuri, zone cu tufisuri, arbusti, dar si zone impadurite. De asemenea, climatul ideal este reprezentat de cresterile brusce de temperatura care urmeaza unor perioade ploioase.
Supravegherea Bolii Lyme, ca si a altor boli transmise prin capuse, reprezinta o prioritate la nivel european. Este cea mai comuna infectie al carei agent etiologic se transmite prin capusa, atat in Europa, cat si in SUA. Studii relativ recente au aratat o crestere a incidentei bolii in mai multe tari, cum ar fi Germania, Olanda si UK. O mare parte a acestei cresteri poate fi atribuita unei constientizari sporite, rezultand un diagnostic si o notificare mai acurate. Este, de asemenea, cunoscut faptul ca diagnosticul este uneori “supraevaluat”.
Boala poate evolua in trei stadii:
Stadiul I – Borrelioza incipienta, localizata
Este caracterizata prin aparitia, la locul muscaturii, a unei leziuni specifice, numite eritem migrator. Aceasta leziune initiala apare la 60-80% din pacienti. Are un aspect caracteristic, de “ochi de bou” si trebuie sa atinga un diametru de minimum 5 cm. Leziunile inelare rosietice aparute la cateva ore dupa intepatura capusei sunt de natura alergica si nu sunt catalogate drept eritem migrator. In concluzie, nu au nicio legatura cu Boala Lyme.
La majoritatea pacientilor, eritemul migrator este acompaniat de alte manifestari acute, asemanatoare celor intalnite in gripa: astenie, febra, cefalee, uneori usoara redoare de ceafa (miscarile gatului sunt limitate de durere), dureri articulare sau/si dureri musculare. Aceste semne si simptome au, in mod tipic, un caracter intermitent.
Uneorii poate aparea un Limfocitom borreliozic care se prezinta sub forma unui nodul sau placa rosu-albastruie, aparute de regula pe lobul urechii, mamelon sau scrot si este mai frecvent la copii (in special la nivelul urechii).
Manifestarile din stadiul I apar la 2-30 de zile dupa intepatura capusei!
Stadiul II – Borrelioza Lyme diseminata
Spirocheta se poate raspandi prin vasele de sange si limfatice catre alte tesuturi: alte structuri ale pielii, sistem nervos, musculo-scheletal, cardiac. Atingerea oricaruia dintre aceste sisteme poate cauza o larga varietate de manifestari clinice, aparute de la cateva saptamani pana la peste un an de la infectia initiala.
Manifestarile clinice pot include:
• Semne si simptome generale, asemanatoare gripei, dar mai severe decat in primul stadiu.
• Leziuni secundare multiple la nivelul pielii, asemanatoare eritemului migrator, dar mai mici decat leziunea initiala.
• Manifestari musculo-scheletale: atacuri scurte, recurente (care revin), timp de saptamani sau luni sau umflarea uneia sau mai multor articulatii (uneori urmate de artrita cronica la nivelul uneia sau mai multor articulatii).
• Neuroborrelioza incipienta: paralizie de nerv facial care poate fi bilaterala; paralizii ale altor nervi cranieni; meningita aseptica, limfocitara; radiculoneuropatii (afectarea nervilor); encefalo-mielita – rar; ea trebuie confirmata prin evidentierea unui titru mai mare de anticorpi fata de spiriocheta in lichidul cefalo-rahidian, fata de ser.
• Manifestari cardiace: debut brusc al unor tulburari de conducere, cu durata de zile-saptamani, asociate uneori cu o miocardita (inflamarea muschiului inimii). Palpitatiile, bradicardia, blocul de ramura sau miocardita ca manifestari izolate NU reprezinta criterii clinice de diagnostic.
Stadiul III – Borrelioza Lyme cronica
Acest stadiu neobisnuit apare dupa cativa ani de la infectia initiala. Manifestarile clinice din aceasta faza sunt urmatoarele: Artrita Lyme, Acrodermatita cronica atrofica (ACA) si Sindroame neurologice cronice.
Artrita Lyme:
Este rara in Europa si mai frecventa in America de Nord. Se manifesta tipic ca o afectare a unei singure articulatii (ex. genunchi), cu caracter intermitent.
Acrodermatita cronica atrofica (ACA):
Este o leziune fibrozanta progresiva a pielii, probabil cea mai comuna manifestare clinica din stadiul tardiv, in Europa. Apare, de regula, la nivelul membrelor inferioare ale varstnicilor, debutand cu o pigmentare albastruie a pielii, urmata de o atrofie progresiva a epidermului. Pielea devine subtire, stralucitoare, asemanatoare hartiei.
Sindroame neurologice cronice:
Encefalopatia Lyme: este rara. Se poate manifesta cu pierdere de memorie, depresie, polineuropatie senzoriala, parapareza spastica, probabil urmare a infectarii directe a Sistemului Nervos Central.
Examenul de laborator presupune recoltarea de probe de sange, din care se obtine ser, in care se vor cauta anticorpii care reprezinta raspunsul organismului fata de infectie. Recoltarea primei probe de sange imediat dupa muscatura nu ajuta la stabilirea unui diagnostic de Boala Lyme, pentru ca este necesar un interval de timp pentru ca organismul sa fabrice anticorpi. De asemenea, recoltarea de probe de sange la un pacient fara simptomele prezentate mai sus nu are nicio relevanta. Pentru stadiile II si III de boala, un prim test pozitiv trebuie confirmat printr-un alt tip de test (Western Blot).
In lipsa acestei confirmari, primul rezultat pozitiv (ex. IgG) poate avea doar semnificatia trecerii prin infectie cu saptamani – ani in urma, fara ca tabloul clinic actual sa fie cauzat de Borrelia.
Sursa: Ioana Osan
– Servicii de creare site web
