Au existat momente in vietile noastre in care, indiferent de preocupari, de hobby-uri, am rezonat cu si pentru sport. Maramuresul n-o fi fost cea mai mare trambulina sportiva din tara, dar a avut momente reale de glorie, indiscutabile. Poate cea mai neprofesionist alcatuita lista i-ar cuprinde ad-hoc pe Rodica Dunca, Maricel Voinea, Radu Pamfil, Viorel Mateianu, Attila Ciorba, apoi, inaintand in timp, pe Monica Szabo, Nicu Giurgi, pe fratii Madaian sau – cel mai recent – pe rugbistii campioni. Insa au avut loc niste mutatii in societate si capitalismul, apoi tranzitia, apoi criza economica si, nu in ultimul rand, toate schimbarile din societatea asta nebuna au lovit – toate – in sport. Oriunde in lume sportul este finantat, sponsorizat, ajutat, sustinut. Aici, in Baia Mare, au disparut ramuri sportive, au putrezit baze de antrenament si competitie, unele cluburi se zbat in pragul falimentului, iar altele nici macar nu mai vorbesc de asa ceva pentru ca n-au cunoscut niciodata o finantare sau o sustinere constanta. Inainte de a intra in miezul problemei, ii felicitam pe supravietuitori, pe cei care… nu apar in acest articol. Insa in sport, ca si-n viata, vai de cei invinsi…
Una din bazele sportive unde te apuca tristetea este clubul de caiac canoe de pe malul lacului Firiza. Au avut campioni si vor mai avea, pentru ca spiritul tineresc e mai presus de ignoranta alesilor, dintre care unii au fost dezinteresati chiar de o discutie despre sport. Copiii mai vine la caiac canoe, dar locul nu are nicio urma de nou sau de minima finantare… Alt loc trist este Clubul Vointa: undeva in zona centrului vechi. A fost acolo si sala de popice… Apropo de o disciplina care a disparut dupa ’90, desi am avut campioni… Era aici sala de judo care a dat campioni si ea, s-a mai facut handbal, s-au organizat antrenamente de arte martiale, ba si primele cluburi de aerobic post revolutionare au „locuit” tot aici. Locul arata total parasit, mai exista si masini abandonate, cladirile se distrug singure, nu mai e urma de activitate.
O alta… destinatie sportiva, cu ghilimele, se afla intre stadionul de fotbal si strand. Odinioara sala de gimnastica, azi de fitness si bodybuilding, la care se adauga un complex de tir cam uitat de lume, plus, iata surpriza… doua terenuri de volei din care unul de volei pe nisip. Ati stiut ca exista teren de volei pe nisip in Baia Mare? Zau? Iar peste drum se afla terenul 2 de fotbal, care arata jalnic. Si mai exista o eterna munca sisifica in a reface gardul care e demontat aproape saptamanal, bucata cu bucata, de amatorii de fier vechi. „Voleiul nu mai functioneaza de ani de zile… Parca in vara am vazut niste fete. La tir mai vin, dar nu mai e activitate cum o fost. Cam de 30 de ani stau in zona… Si pe domnisoara Nadia Comaneci am vazut-o de mai multe ori aici, facea exercitii…” spune un baimarean.
Starea sportului maramuresan pare a fi o imagine in oglinda a societatii noastre. Nicaieri nu se vede ce vremuri traim mai bine ca-n sport. Sau, mai bine zis, in ce-a ramas din el: criza si deznadejde. Au disparut sporturi, au disparut cluburi, sunt sportivi care ne-au adus gloria si nu mai stie nimeni de ei nimic, nu traiesc bine, dar nu le spun numele pentru ca au atata decenta incat nu vor sa intinda mana si sa ceara ajutor. Trist e ca si cluburile care mai exista si sporturile care mai sunt… se chinuie. Sunt subfinantate, legea sponsorizarii nu ajuta in niciun fel oamenii de afaceri care ar fi dispusi sa dea bani sportului. Putini cati sunt… Asa ca hai sa vedem ca FC Baia Mare a disparut, cea mai bine plasata echipa din fotbalul maramuresan e abia in Liga a treia, handbalul – atat feminin, cat si masculin – se zbate undeva de la mijloc de clasament in jos, tocmai pentru ca n-au existat bani de transferuri, voleiul n-o duce nici el foarte bine, singurii linistiti din punctul de vedere al banilor par a fi rugbystii de la CSM Stiinta. Sunt cluburi care au disparut, nu mai stii nimic de ei. Au disparut sporturi… Unde sunt amatorii de popice din Baia Mare?! Unde sunt rezultatele uimitoare din inot, un sport in care antrenorii marturisesc ca performanta nu iti asigura minimul necesar pentru a trai?
Evident, exista si locuri unde se face treaba. Aeroclubul Baia Mare are un destin si o evolutie interesante… Au adoptat pur si simplu o atitudine de lupta si au ignorat autoritatile locale sau judetene… Care si-asa nu-i vor ajuta. Julien Ocean, comandantul Aeroclubului Baia Mare, nu se lasa doborat nici de criza, nici de ignorarea oficialitatilor: „Noi functionam la parametri normali, facem zborurile, la programul stabilit. Glorie? La noi cand se zboara e o perioada de glorie… In ultimii ani am avut performante la nivel national, la acrobatie aeriana cu planorul, campioni si membri ai echipei nationale de zbor la distanta cu planorul si la parasutism. Ne afecteaza criza rau de tot. Dar ce facem noi presupune pasiune. Daca te implici, apar si rezultatele. Incercam sa facem in asa fel incat sa ne facem programul. Da, resursele sunt mai mici, se zboara mai putin, dar ne instruim elevii la nivel ridicat. Avem 24 de sportivi la planoare, la parasutism 16 sportivi. Incetul cu incetul fiecare va trebui sa stea pe propriile picioare, iata ca facem lucrari de inregistrare si autorizare a pistei de zbor. Finantarea noastra vine printr-un program al Ministerului Transporturilor, o suma mica, plus venituri proprii, din cursuri”, spune comandantul Aeroclubului, care nu vrea sa ceara finantari Consiliului Judetean, decat cel mult pentru un miting aerian in Baia Mare. Cat despre turnul de parasutism, comandantul recunoaste ca arata trist pe dinafara, dar ne garanteaza ca este perfect functional si are nevoie doar de cateva autorizari.
Iar daca vorbim despre ceea ce ar trebui facut sau s-ar putea face pentru sport, vorbind cu autoritati, am incercat sa aflam cifre si modul de abordare de la mai multi implicati. N-am reusit: sunt treburi mult mai importante decat…sportul! „Trebuie sa stam stramb si sa judecam drept si sa recunoastem ca sportul baimarean nu mai e ceea ce a fost odata. Dar anumite ramuri sportive sunt iar in crestere, iar unele ne onoreaza pe plan national si chiar international. Ma refer in special la rugby. Dar, in acelasi timp, sunt cluburi private ce fac perfomante cu tineri si copii. Dar sunt si cluburi celebre ce au intrat in regres, o data cu schimbarile de dupa revolutie au aparut si schimbari in sustinerea sportului. Popicele erau sustinute integral de REMIN: falimentul acestuia a insemnat si falimentul popicelor. Noi am sustinut financiar cu 8 miliarde lei bani vechi cluburile sportive, desi e an de criza. Sustinerea financiara e ca cea de anul trecut. In plus, am facut premieri de 2,7 miliarde lei, aproape de patru ori si jumatate fata de anul trecut. Si, in functie de buget si de rectificari, am mai face cateva premieri” spune Ovidiu Stefan, presedintele comisiei de sport din Consiliul Local Baia Mare, care crede cu tarie intr-un parteneriat public privat care ar putea sa scoata cel putin bazele sportive din dezastru. Mai ales ca autoritatea locala nu are cum sa investeasca in baze care au ca proprietar un privat.
Aceasta este o trecere in revista foarte succinta a situatiei materiale a sportului in Baia Mare… Puteam gasi situatii si mai dezastruoase, mai ales sa fi iesit din perimetrul Baii Mari. La nivel declarativ, dragostea pentru generatia de azi si de maine a sportului exista la politicieni, dar se manifesta doar in anii electorali. Domnilor politicieni, competitiile sportive au loc saptamanal / trimestrial / anual… O data la patru ani sunt doar Jocurile Olimpice si… alegerile.
Subiectul va fi dezbatut pe larg miercuri seara, de la ora 20.40 in emisiunea „Povestiri din Maramures”, la televiziunea eMaramures.
Sursa: Alexandru Ruja
– Servicii de creare site web
