Pentru ca anul trecut, in Baia Mare, s-au colectat selectiv cu 150 de tone de deseuri menajere sub cota impusa de Uniunea Europeana, autoritatile municipale asteapta sa li se comunice cuantumul amenzii pe care vor trebui sa o plateasca din bugetul local. Aflati din ce cauze am fost amendati si cum se va schimba, din 1 ianuarie 2012, sistemul de colectare selectiva a deseurilor menajere si contractul cu firma de salubritate Drusal.
In 1973, un inginer american nascut in Chadds Ford, o mica localitate de langa Pennsylvania, Nathaniel C. Wyeth, a brevetat un recipient facut dintr-un material mai usor decat sticla, ieftin, incasabil si rezistent la presiunea lichidelor carbogazoase: polietilenul tereftalat, cunoscut sub abrevierea PET. In scurt timp, imboldul indiscutabil al industriei alimentare s-a repercutat asupra mediului, specialistii estimand remanenta in natura a „sticlei de plastic” la peste 500 de ani.
Singura solutie: reciclarea. In Uniunea Europeana, fiecare comunitate are o norma anuala de deseuri pe care trebuie sa le selecteze si sa le recicleze, in caz contrar fiind amendata. La noi, regula este respectata in proportie de 33%. Pe piata nationala, anul trecut au intrat in circulatie 350.000 de tone de PET-uri, insa au fost reciclate sub o treime. Restul au fost considerate „pierdute”, fiind duse la groapa de gunoi si amestecate cu deseuri menajere.
Chiar daca in Baia Mare se incearca si recuperarea PET-urilor amestecate cu deseurile menajere, procentul de reciclare este similar cu cel de pe plan national.
„Sistemul din Baia Mare nu este unul perfect, suntem inca la inceput… Sa nu credeti ca-n alte tari ale Uniunii Europene sistemul functioneaza perfect”, spune Vasile Barbul, city managerul municipiului Baia Mare.
Cum am „umflat” gunoiul
Groapa de gunoi a Baii Mari a fost deschisa in anul 1965. In 46 de ani, gunoiul a ajuns la 22 de metri inaltime. Un munte urias de deseuri, la „ascensiunea” caruia un mare aport il au PET-urile. Ioan Cardos, directorul firmei de salubritate locala, Drusal, recunoaste ca scaderea gradului de colectare selectiva a deseurilor duce la cresterea taxei platite de cetatean.
Principiul a fost pus in practica in 2009, cand Drusal a dublat costurile de salubritate menajera a baimarenilor, pe considerent ca, din cauza deficientelor de colectare selectiva a PET-urilor, a crescut volumul gunoiului menajer. Numai ca nici dupa majorarea taxei problema nu s-a rezolvat, PET-urile amestecate cu gunoi menajer continuand sa creasca volumul transporturilor si dimensiunile gropii de gunoi.
Cine este vinovat pentru acest aspect? Oficialii firmei de salubritate din Baia Mare reclama ca multi localnici arunca PET-urile in acelasi loc cu gunoiul menajer, ca igluurile „tematice” sunt furate si devastate, ca unii romi culeg „sticlele de plastic” din igluuri si le vand la colectori care activeaza pe „piata neagra”. In schimb, cetatenii vad ca masinile Drusal colecteaza deodata gunoiul menajer si PET-urile, anulandu-le efortul si indatorirea.
Colectam 66% selectiv
Seful de la Drusal spune ca detinem suficiente igluuri pentru colectarea selectiva a PET-urilor, insa reprezentantii autoritatilor locale admit ca suntem pe minus.
„La aceasta ora sunt 300 de igluuri (n.r., pentru peturi, hartie/carton si aluminiu) amplasate pe raza municipiului. Este unul din orasele cu cea mai buna dotare pe cap de locuitor din tara, cu o capacitate de inmagazinare instantanee de 750 de metri cubi”, explica directorul firmei Drusal, Ioan Cardos.
Vasile Barbul, city manager, adauga ca de cand primaria si Drusal au inceput un program comun in Baia Mare, s-au montat “in jur de 160 de igluuri”, insa admite ca „acei recipienti in care se colecteaza hartia si plasticul in oras, probabil ca nu sunt suficienti”.
Rezultatul unui calcul simplu, in care scadem din totalul platformelor de colectare a gunoiului menajer din Baia Mare numarul celor pe care sunt amplasate igluuri pentru colectarea selectiva indica dimensiunea problemei.
„Platforme amenajate pentru deseuri, fara acele camere de colectare de la blocurile turn, sunt, cu aproximatie, 185. Probabil 135 sunt acoperite cu aceste igluuri pentru colectarea materialelor reciclabile”, a declarat directorul firmei Drusal.
Asadar, pe 50 platforme de gunoi din municipiu, aproape 30% din total, nu exista posibilitatea de colectare selectiva a gunoiului. Surprinzator, nu lipsa igluurilor este cauza pentru care nu toate platformele sunt dotate, ci, sustine conducerea firmei, vandalizarile si furturile si… nerentabilitatea economica.
„Referitor la amplasarea acestor recipienti pe teritoriul intregii localitati, ar fi foarte bine… Noi avem si acum in rezerva igluuri, dar sunt doua criterii: sa fim egali ca responsabilitate in acest parteneriat – operatorul, cetateanul, administratia locala – si sa existe o anumita eficienta economica, adica sa fie zone in care cetatenii sa colecteze selectiv deseurile”, a explicat Ioan Cardos.
Afacerea PET-ul
Cu toate explicatiile, criteriul eficientei economice nu figureaza in contract, firma de salubritate avand obligatia sa le ofere oamenilor posibilitatea de a colecta selectiv deseurile, in caz contrar, autoritatea publica avand posibilitatea sa ii sanctioneze.
Rezultatul „calcului economic”: in lipsa igluurilor, localnicii, chiar daca colecteaza selectiv PET-urile, le arunca in containerele de gunoi menajer. Insa acest fapt nu deranjeaza firma de salubritate: crescand volumul deseurilor, incaseaza mai multi bani de la populatie.
In plus, la groapa de gunoi a orasului, cateva zeci de romi aduna PET-urile dintre gunoaie pentru Drusal, care le achita 0,30 lei/kilogram. Apoi, firma le vinde unui reciclator din Buzau cu un pret de patru ori mai mare (1,28 lei/kilogram). Insa cel mai grav aspect consta in faptul ca, in multe cazuri, masina de gunoi amesteca PET-urile colectate selectiv cu deseurile menajere, anuland grija pentru mediu a localnicilor.
„Este descurajant pentru cetateanul care face colectarea selectiva sa vada ca acele deseuri pe care el le-a strans separat sunt amestecate cu gunoiul menajer. Este o nota extrem de proasta si chiar se mai intampla asa ceva acum, recunosc”, a mentionat Vasile Barbul.
Amendati de UE
Din cauza ca in 2010, in municipiul resedinta de judet s-au colectat selectiv si s-au reciclat cu 150 de tone sub norma impusa de Uniunea Europeana, autoritatile locale asteapta chiar acum calcularea amenzii. O amenda care va fi platita din bugetul local. Aceasta a fost povestea negativa a colectarii PET-urilor in Baia Mare.
Partea pozitiva este ca in urma documentarii acestui material de presa, administratia locala a promis sa schimbe, incepand din 1 ianuarie 2012, atat sistemul de colectare, cat si contractul cu Drusal, firma urmand sa plateasca viitoarele amenzi pentru nerealizarea planului impus de Uniunea Europeana.
„Dupa 1 ianuarie 2012, acest sistem se va schimba. Vor exista recipienti, containere mari, masini care vor face colectarea individuala a PET-ului, a hartiei… nici macar cele doua elemente sa fie amestecate. De asemenea, noi nu trebuie sa dam si metode operatorului pentru a respecta dreptul si obligatia fiecarui cetatean de a colecta selectiv deseurile. Din 1 ianuarie 2012 vom transfera responsabilitatea pe care o avem, respectiv riscul unei penalitati, catre operator. Si daca operatorul stie ca va fi sanctionat pecuniar pentru ca nu-si respecta obligatiile va reactiona in consecinta”, a conchis Vasile Barbul, city manager.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
