ALIMENTATIE – Cat de periculoase sunt alimentele procesate si ce ar trebui sa mancam pentru a fi sanatosi

Alimentele procesate distrug bacteriile „prietenoase” din intestin, afirma nutritionistul Michael Pollan, care militeaza pentru revenirea in dieta zilnica a alimentelor preparate in casa, care ajuta organismul sa lupte eficient contra infectiilor si a obezitatii.

„Timp de peste un secol, oamenii s-au angajat intr-un veritabil «razboi» impotriva bacteriilor. Folosim un intreg arsenal de antibiotice, geluri pentru spalarea mainilor, pasteurizare si norme alimentare pentru a distruge bacteriile si speram, astfel, sa evitam bolile si moartea”, afirma Michael Pollan, relateaza dailymail.co.uk.

In deceniile care au urmat dupa ce Louis Pasteur a descoperit existenta bacteriilor, cercetarile medicale s-au concentrat in principal asupra rolului pe care aceste microorganisme le au in declansarea bolilor.

Bacteriile care traiesc pe/sau in organismul uman sunt privite in general fie ca organisme nedaunatoare, fie ca patogeni de care oamenii trebuie sa se fereasca. Insa, la inceputul anilor 2000, oamenii de stiinta au descoperit sute de specii noi de bacterii care traiesc in intestinul uman si care fac tot felul de „lucruri” neasteptate.

Spre marea lor surpriza, specialistii in microbiologie au descoperit ca oamenii sunt facuti in procent de 90% din bacterii. Noua din zece celule din corpurile noastre nu sunt umane, ci apartin acestor specii microbiene (iar cele mai multe traiesc in intestin). „Ne aflam pe punctul unei schimbari colosale in felul in care intelegem conceptul de «sanatate» si relatia noastra cu alte specii”, a declarat autorul acestui articol.

Metafora despre „razboiul” in care s-ar afla oamenii cu bacteriile a devenit astfel lipsita de sens. Ce sunt mai exact cele 500 de specii distincte – si nenumaratele tulpini diferite ale lor – care formeaza circa 1 kilogram de microbi si bacterii in stomacul nostru?

Pentru cei mai multi dintre microbi, supravietuirea lor depinde de a noastra, iar aceste microorganisme indeplinesc tot felul de sarcini pentru a-si mentine gazda – organismul uman – vie si sanatoasa. Poate cea mai importanta functie a lor este aceea de a mentine sanatatea peretelui intestinal – epiteliu. Pe parcursul unei vieti, 60 de tone de alimente trec prin tractul gastrointestinal al unui om, o expunere care prezinta riscuri mari.

Insa sub presiunea unui spectru tot mai larg de antibiotice, a pasteurizarii hranei si a dietelor moderne, flora microbiana umana s-a schimbat probabil in ultimii 100 de ani mult mai mult decat in ultimii 10.000 de ani, atunci cand agricultura a schimbat dieta si stilul de viata al oamenilor.

Copiii sunt expusi la mai putine bacterii, iar una dintre teoriile actuale explica acest fapt prin aceea ca sistemele lor imunitare nu sunt „antrenate” sa distinga cu acuratete intre bacteriile „bune” si cele „rele”, ceea ce explica ratele tot mai mari de aparitie a alergiilor, a astmului si a bolilor autoimunitare in tarile in curs de dezvoltare.

Un copil din tarile in dezvoltare primeste in medie intre 10 si 20 de doze de antibiotice inainte de a implini varsta de 18 ani, un adevarat „asalt” asupra florei intestinale, ale carui implicatii abia acum incep sa fie descifrate de cercetatori.

In plus, mai exista si dietele. Din punct de vedere stiintific, dieta ar trebui sa includa atat probiotice – alimente cu bacterii benefice – cat si prebiotice – substante pe care bacteriile pot sa le consume (precum fibre).

Probioticele se afla in alimente fermentate, precum legumele murate, varza acra, branza, iaurt, paine, otet, sos de soia si bere. Insa oamenii au luptat din greu pentru a elimina bacteriile din dieta, sterlizand hrana si procesand-o pentru a elimina cat mai mult din continutul de fibre – tocmai componenta atat de apreciata de bacteriile intestinale.

Cu exceptia iaurturilor, alimentele care contin bacterii vii au disparut complet din farfuriile oamenilor moderni (bacteriile din varza acra, ketchup, legume murate sunt ucise prin pasteurizare).

Dieta occidentala, care contine multi carbohidrati, alimentele superprocesate si lipsa legumelor proaspete au dus la conservarea hranei prin distrugerea bacteriilor. Astfel, bacteriile intestinale sunt private de acele substante care sunt bune pentru ele si care le permit sa fermenteze si sa creasca.

Oamenii care au adoptat dieta occidentala au inceput sa dezvolte o rata foarte mare de boli precum maladii cardiace, accident vascular cerebral, obezitate, cancer si diabet de tipul 2. Tot mai multi oameni de stiinta au inceput sa creada ca aceasta problema are legatura cu procesul de inflamatie, un fenomen in care flora intestinala joaca un rol crucial.

Probioticele – bacterii benefice ingerate fie cu alimente fermentate, fie in suplimente – calmeaza sistemul imunitar si reduc inflamatiile, scurteaza durata si diminueaza severitatea racelilor la copii, calmeaza diareea si atenueaza sindromul intestinului inflamat, reduc reactiile alergice, stimuleaza reactia sistemului imunitar, reduc riscul de aparitie a unor anumite tipuri de cancer si amelioreaza sanatatea si functiile intestinului.

In afara de probiotice, dieta zilnica ar trebui sa includa legume si fructe proaspete, intrucat acestea asigura necesarul de prebiotice – substante care hranesc bacteriile din tractul intestinal.
Sursa: Mediafax