Vazul este un dar pe care il primim si de care trebuie sa avem grija permanent. Printre afectiunile des intalnite, mai ales la persoanele inaintate in varsta, se afla si cataracta, iar cei care incep sa aiba vederea incetosata, au probleme cand sofeaza noaptea din cauza luminii farurilor ori simt ca au vederea dubla trebuei obligatoriu sa se adreseze oftamologilor pentru un consult. Dr. Bogdan Buricea, medic oftalmolog si colaborator al clinicii Vista Vision, a raspuns intrebarilor legate de patologia cataractei si a prezentat detalii despre o afectiune care a inceput sa fie diagnosticata chiar si in randul tinerilor.
Ce este cataracta?
Cataracta reprezinta opacifierea cristalinului, care este lentila din interiorul ochiului, asemanatoare cu lentila de ochelari, cu deosebirea ca aceasta lentila imbatraneste. In momentul in care cristalinul imbatraneste, la nivelul lui apar opacitati, scade vederea si apare cataracta, denumita popular „albeata”.
Afectiunea apare in general la persoanele in varsta, trecute de 70 de ani – este cea mai des intalnita patologie in aceasta categorie de varsta. Practic toti, daca ajungem la varste de 70-80 de ani, avem un inceput sau un anumit stadiu, incipient sau mai avansat, de cataracta.
Pot sa apara opacitati la nivelul cristalinului, dar vederea sa ramana buna. Totui, o persoana cu acuitate vizuala de 90% se poate descurca in viata de zi cu zi, poate conduce masina, poate exercita multe profesii. In momentul in care vederea scade la 50-60% activitatea este restransa, omul simte disconfortul scaderii vederii. In acest moment afectiunea se considera boala si trebuie tratata ca atare.
Exista cazuri in care patologia afecteaza persoane tinere – amintim aici cazul cataractei congenitale – copiii care se nasc cu aceasta afectiune. In cazul lor, cataracta este o problema foarte serioasa si trebuie tratata cat mai devreme cu putinta. Tratamentul trebuie ales cu grija, existand posibilitatea ca pacientul sa ramana cu un ochi (sau ambii ochi, daca boala se manifesta bilateral) slab pe restul vietii.
Cauzele cataractei congenitale
Cauzele pot varia, de la infectii intrauterine, la factori teratogeni (n.r. – care produc malformatii) ce pot influenta dezvoltarea fatului, la imbolnavirea gravidei de rubeola.
Cataracta congenitala nu se poate depista prenatal, dar la consultul neonatologului se pot observa primele semne (ex: pupila alba, privire inexpresiva a copilului), care instituie necesitatea unui control oftalmologic. Diagnosticarea corecta a unei patologii oftalmologice la copiii mici necesita anestezie generala, pentru a se putea observa bine globul ocular.
Exista cataracte congenitale care nu sunt foarte bine dezvoltate si care sunt doar la nivelul nucleului cristalinului – un punct central opac, ce se poate dezvolta o data cu cresterea, si este diagnosticat la primul consult, inainte de inceperea scolii sau prima data cand copilul observa ca nu este ceva in regula, ca vede mai slab la tabla.
Manifestarea cataractei congenitale
Cataracta congenitala poate afecta unul sau ambii ochi, in primul caz fiind mai periculoasa pentru ca ochiul respectiv are un risc foarte mare sa ramana lenes sau ambliop (n.r. ambliopie – slabire a vederii).
Daca sunt afectati ambii ochi, patologia este mai usor de diagnosticat si de tratat. In momentul in care ambii ochi sunt operati, exercitiile vor fi alternante, pentru fiecare ochi in parte, si atunci acuitatea vizuala se va recupera in paralel. In momentul in care un singur ochi este afectat, dupa operatie, pacientul trebuie sa realizeze multe exercitii de reeducare a vederii pentru a atinge o acuitate cat mai mare. Dar niciodata nu va fi la fel de bun ca ochiul sanatos.
Cand trebuie efectuat consultul oftalmologic la copil?
Daca cel mic se descurca la gradinita fara niciun fel de probleme, primul consult oftalmologic este indicat inainte de inceperea scolii. Daca parintele observa ca exista o problema la vederea copilului (strange din ochi cand se uita la televizor, deseneaza sau se joaca) trebuie dus la un control oftalmologic precoce. Poate fi o simpla problema de refractie, care se rezolva cu ochelari, dar poate fi o patologie mult mai serioasa, iar un consult de specialitate poate transa aceasta situatie.
Chiar si in cazul unui tratament corect, dar cu diagnosticare tardiva, ochiul poate ramane lenes sau slab pe tot parcursul vietii. Ochiul nu isi pierde in totalitate functia, dar acuitatea vizuala scade sub 50%, ceea ce reduce posibilitatea practicarii anumitor meserii.
Exista si un mecanism adaptativ: daca un ochi isi pierde acuitatea, celalalt va prelua functia vizuala in totalitate. Mai mult, creierul trimite stimuli pentru a bloca vederea ochiului slab, astfel incat ochiul bun sa fie dominant.
Cauzele cataractei
Unele dintre cele mai frecvente cauze de cataracte pre-senile (cele care apar inainte de 70 de ani) sunt traumele, care pot fi contuzii (lovituri) sau plagi cu deschiderea globului ocular.
Contuziile pot da cataracta cu dezvoltare foarte lenta, in termen de 5-10 ani. Sunt pacienti tineri, la 40-45 de ani, care au dezvoltat o cataracta monolaterala si ne intrebam care sunt cauzele. Ei nu isi mai aduc aminte de un traumatism suferit cu 10 ani in urma, dar care a declansat o cataracta.
In momentul in care exista o plaga intepata a globului ocular, cataracta are evolutie accelerata si trebuie luata o atitudine terapeutica rapida pentru ca globul ocular este inflamat.
Stiintific nu s-a dovedit nicio legatura intre bolile virale si declansarea cataractei.
Dezechilibrele metabolice (in primul rand diabetul zaharat) duc la aparitia cataractei.
Simptomele cataractei
In momentul in care dioptria pacientului incepe sa se modifice, poate fi cazul unei miopii induse de cristalin, manifestata prin revenirea vederii la batran, pacientul reusind sa citeasca fara ochelari. Multi sunt fericiti de lucrul acesta, dar, din pacate, este primul semn ca la ochiul respectiv exista o cataracta, care da miopie si se manifesta prin vedere buna la aproape. Dar in scurt timp vederea va fi scazuta atat la aproape, cat si la distanta si necesita interventie chirurgicala.
Scaderea vederii este primul simptom care ne alerteaza in majoritatea cazurilor. Durerea si lacrimarea nu sunt un simptome ale cataractei, in schimb poate sa apara diplopia – vederea dubla. Opacitatile de la nivelul cristalinului creeaza mai multe focare si dau o imagine ca printr-o sticla sparta.
Avand in vedere faptul ca scaderea acuitatii vizuale este un proces lent, iar pacientul nu sesizeaza acest lucru, exista cazuri de cataracta nucleara cu evolutie de pana la 10 ani. Dar sunt si cazuri de cataracta corticala cu dezvoltare intr-un an si jumatate.
La maturizarea cataractei apare simptomul de albeata, cand practic cristalinul este opacifiat total, aparand ca un paravan in fata ochiului. De obicei, cataracta senila prinde ambii ochi, dar evolutia poate sa fie diferentiata – la un ochi sa fie mai galopanta decat la celalalt.
Tratamentul cataractei
Cataracta are un tratament exclusiv chirurgical, picaturile nu trateaza cataracta. In cadrul interventiei se indeparteaza cristalinul si se introduce o lentila intraoculara, un cristalin artificial.
Nu este o operatie care se face de urgenta, ca in cazul unei apendicite, dar trebuie facuta cat mai curand, pentru a recastiga vedere. De obicei se incepe cu ochiul care are vederea mai slaba. Este necesar un control oftalmologic riguros pentru a se descoperi eventuale alte patologii care afecteaza vederea. In cazul cataractei bilaterale, nu se vor opera ambii ochi in acelasi moment, dar interventiile chirurgicale se pot planifica si la 1 zi departare una de alta. Totusi, recomandarea noastra este de o pauza de 1 luna intre cele doua operatii.
Interventia se realizeaza in ambulator, intr-o sala de operatii, iar pacientul poate sa plece acasa dupa o jumatate de ora, operatia fiind realizata in 15-20 minute. Ochiul este pansat, iar a doua zi persoana revine la control. Anestezia este de cele mai multe ori topica, prin picaturi, fara injectii. Exista si cazuri de cataracta foarte dura, cand pacientul a amanat prea mult operatia, caz in care se administreaza injectabil o anestezie para-bulbara sau retro-bulbara, care este tot o anestezie locala.
Interventia in sine nu doare, pacientul poate sa simta doar o usoara presiune la nivelul globului ocular. In cazul administrarii anesteziei retro-bulbare doare doar intepatura.
Cristalinul implantat este realizat dintr-un material bun, indelung testat, iar cazurile in care corpul pacientului respinge implantul sunt foarte rare. In aceste cazuri, ochiul nu simte aceasta respingere, deci nu exista simptome. Oftalmologul este cel care isi da seama de aceasta situatie, in cadrul controlului de a 2-a zi. Consulturile se reiau la 3 zile si 1 saptamana dupa interventie. Recapatarea vederii dupa interventie se face imediat.
Recidive
Dupa operatie exista posibilitatea recidivei, fiind vorba de cataracta secundara. Practic suportul pe care este pus cristalinul artificial se poate ingrosa. Tratamentul acestei cataracte secundare este mai simplu decat in cazul cataractei: se realizeaza o interventie laser, tot in ambulator, nu necesita masuri de pregatire pre-operator si dureaza 15 minute.
Cristalinul implantat ramane tot restul vietii, in cadrul interventiei se decupeaza doar suportul posterior, chiar in mijlocul cristalinului.
Sfatul specialistului catre pacientii care deja au cataracta este sa nu astepte si sa se prezinte cat mai repede in vederea interventiei chirurgicale, care in prezent se face cu ultrasunete, cu incizii minime si cu rezultate foarte bune.
Clinica oftalmologica Vista Vision
str. George Cosbuc nr. 48, in cadrul spitalului Euromedica.
Informatii Si Programari
CallCenter: 0800-884-782
www.vistavision.ro
Servicii disponibile
Consultatii oftalmologice
Diagnosticare:
– Camp vizual
– Pahimetrie
– Topografie
– Biometrie
– Microscopie speculara
– Retinografie
– Tomografie in coerenta optica (OCT)
– Angiofluorografie (FAG)
Tratamente si interventii:
– Interventie LASER cu argon
– Operatie refractiva LASIK
– Operatie refractiva LASEK
– Operatie refractiva PRK
– Operatie cataracta
– Tratament medicamentos al hemoragiilor vitreene (Avastin)
– Lentile intraoculare
– Implant secundar de cristalin artificial cu fixare sclerala
– Ecreption, entropion, epiteliom palpebral
– Salazion, tumorete palpebrale
– Blefarorafie
– Pata melanica sau chist conjunctival
– Puker macular
– Gaura maculara idiopatica
– Maculopatie diabetica
Sursa: Advertorial
– Servicii de creare site web
