Reprezentantii Guvernului Boc au iesit la rampa cu un discus impaciuitor in privinta acordului comercial antipiraterie – ACTA -, care a fost semnat saptamana trecuta la Tokyo si care a iscat un real scandal international soldat cu atacuri informatice si inclusiv cu proteste in strada ale internautilor. Ei au anuntat ca Ministerul Economiei va initia o dezbatere publica si ca se va renunta la aprobarea de catre Legislativ “daca, in cadrul consultarilor cu societatea civila si in timpul dezbaterilor in parlament se va ajunge la concluzia ca acest acord nu trebuie ratificat”.
Reactia Asociatiei Pentru Tehnologie si Internet (APTI) a fost imediata. “Este neclar ce se mai poate dezbate pe un tratat deja agreat de mai multi parteneri internationali, pentru ca modificarea lui doar la cererea Romaniei este improbabila”, se mentioneaza intr-un document dat publicitatii astazi, 31 ianuarie, pe siteul APTI.
Internautii critica si afirmatiile purtatorului de cuvant al Guvernului, Ioana Muntean, in privinta etapelor procedurale care vor fi parcurse pana cand acordul va putea fi aplicat la nivelul Romaniei. “De fapt, Parlamentul European va trebui sa ratifice ACTA, insa doar cu privire la aspectele care fac obiectului acquis-ului comunitar. Dispozitiile cu privire la aspectele penale pot fi adoptate doar de parlamentele nationale”, spun oficialii asociatiei, dand de inteles ca autoritatile de la Bucuresti pun in lumina doar aspectele convenabile legate de semnarea acordului antipiraterie.
Guvernantii sustin ca aplicarea acordului nu ar urma sa aduca daune “libertatilor personale ale utilizatorilor de internet si nu va atrage masuri suplimentare de monitorizare a utilizarii internetului”, lucru de asemenea combatut vehement de catre membrii APTI, care afirma ca acordul este un instrument de cenzura, care limiteaza inovarea, dar care totodata patrunde nepermis in spatiul intim al utilizatorului de internet si ii blocheaza acestuia comunicarea libera. “Interesele detinatorilor de drepturi de proprietate intelectuala sunt puse mai presus de libertatea de exprimare, viata privata si alte drepturi fundamentale”, semnaleaza ei.
Pe site-ul Asociatiei Pentru Tehnologie si Internet exista numeroase documente si referinte care ii pun la zid pe cei care au negociat si intocmit controversatul ACTA. Intre argumentele prezentate public se numara si acela ca acordul “ii forteaza pe furnizorii de Internet sa desfasoare activitati de supraveghere la nivelul retelelor proprii si sa puna la dispozitia detinatorilor drepturilor de proprietate intelectuala datele personale ale presupusilor faptuitori. Intrucat unii avocati si presupusi detinatori de drepturi de autor din Europa folosesc deja tactici coercitive pentru a profita de utilizatorii nevinovati, impunandu-le plata unor sume mari de bani ca ‘despagubiri’ pentru solutionarea disputelor si in vederea evitarii unor actiuni in instanta, UE ar trebui sa incerce sa interzica aceasta politica, nu sa o exporte”.
De cealalta parte insa, purtatorul de cuvant al Guvernului a declarat ca Ministerul Economiei, care a fost initiatorul semnarii ACTA, a avut ca scop protejarea comertului legal si incurajarea competitivitatii. “Pentru exportatorii romani si comunitari aplicarea ACTA va contribui la protejarea, pe piata internationala, a drepturilor de proprietate intelectuala si industriala, drepturilor de autor, a marcilor comerciale, brevetelor, desenelor si modelelor, indicatiilor geografice”, a spus Ioana Muntean.
Disputele legate de semnarea ACTA sunt extrem de aprinse si in plan extern. In Polonia, internautii au iesit in strada pentru a reclama modul in care a fost conceput si elaborat stufosul document, in timp ce grupul Anonymous ameninta guvernele statelor semnatare, si inclusiv pe cel de la Bucuresti, cu atacuri cibernetice, in semn de protest.
Una dintre reactiile cele mai dure au venit insa chiar de la raportorul Parlamentului European pe problema ACTA, Kader Arif, care la o zi dupa semnarea acordului international a demisionat din functie. Europarlamentarul francez a declarat ca gestul sau extrem este un semnal de alarma care trebuie luat in seama la nivel mondial si a denuntat maniera in care s-a ajuns la semnarea acordului.
“E o mascarada”, a comentat el, reclamand faptul ca nu s-au facut consultari cu societatea civila, ca transparenta a lipsit inca de la debutul negocierilor, dar si ca au existat intarzieri repetate si nejustificate ale semnarii textului. Kader Arif a mai aratat ca o serie de recomandari prinse in rezolutii ale Parlamentului European au fost ignorate.
CITESTE SI:
ACORD ANTIPIRATERIE – Romania, plus 21 de state membre UE, au semnat acordul international antipiraterie
Sursa: Larisa Cordea
– Servicii de creare site web
