Trăim într-un oraș mic și liniștit. În comparație cu alte centre urbane, cum ar fi Bucureștiul, Clujul, Iașiul sau Timișoara, Baia Mare duce lipsă de forfota caracteristică marilor urbe. Însă acest fapt nu împiedică cel mai mare oraș din Maramureș să se distingă în alte domenii. Tocmai din acest motiv, am alcătuit o listă cu câteva povestioare interesante despre Baia Mare.
1. Școala de pictură de la Baia Mare
La Baia Mare se conturează un curent plastic, unic în spațiul european. Acesta s-a dezvoltat în urma pictorului Simon Hollósy, care a aprofundat curentele realism și naturalism. De altfel, în perioada interbelică, artiști din întreaga Europă veneau pe malurile Săsarului pentru a picta celebra nuanță de albastru, denumită sugestiv „Albastru de Baia Mare”, după cerul de deasupra orașului.
2. Aurul băimărean
Industria minieră în zonă datează încă din secolele II – III d.Hr., apoi dezvoltându-se sub patronajul Regatului Ungariei în Evul Mediu, aici funcționând o monetărie. Monezile bătute în Baia Mare circulă în toată Transilvania și nu numai, iar pe ele apăreau două ciocane de miner încrucișate, care mai târziu aveau să apară pe însemnele oficiale ale orașului. De altfel, din aurul extras aici, a fost făurită coroana Reginei Maria a României (1875 – 1938).
3. Data de 17 Octombrie
Această dată are o însemnătate aparte pentru capitala județului Maramureș. În acea zi a anului 1944, Baia Mare a fost eliberată de sub teroarea horthystă de către armata română, împreună cu cea sovietică. Pentru a comemora eroismul ostașilor români, actuala stradă Gheorghe Șincai, plasată în centrul orașului, a purtat o bună perioadă de timp denumirea de strada 17 Octombrie.
4. Dezastrul de la Baia Mare din anul 2000
30 ianuarie 2000 este o dată cu adevărat fatidică pentru istoria recentă a Băii Mari, fiind ziua în care s-a produs scurgerea de cianură în râul Săsar, care avea să afecteze ulterior râurile Tisa și Dunărea, înainte de a ajunge în Marea Neagră. Acest accident este considerat cel mai mare dezastru ecologic din Europa, după Cernobîl, cel mai grav impact avându-l asupra ecosistemului râului Tisa pe teritoriile Ungariei și Iugoslaviei (în prezent Serbia).
5. Un băimărean, „în umbra lui Shakespeare”
Johannes Banfi Hunnyades a fost un erudit băimărean care s-a stabilit la Londra în anul 1608, fiind alchemist și aurar. În cartea lui Walter Ubelhart, intitulată „În umbra lui Shakespeare”, el este descris ca fiind un apropiat al celebrului dramaturg englez și posibilă sursă de inspirație pentru consacrata piesă de teatru „Romeo și Julieta”. Deși ipoteza pare improbabilă, nu ne rămâne decât să ne consolăm cu faptul că există posibilitatea ca un maramureșean să fi stat la baza unei opere de o magnitudine colosală în literatura și dramaturgia universală.
Sper că, după lecturarea acestu articol, veți vedea Baia Mare cu alți ochi, căci orașul nostru stă pe o mină de aur – la propriu și la figurat!
Material preluat de pe Castanul Băimărean
– Servicii de creare site web
