30 noiembrie, Sfântul Andrei, ocrotitorul României

Ajunul sărbătorii este asociat cu obiceiuri și superstiții legate de apariția strigoilor, farmece, ghicirea ursitului și a vremii.

Sfântul Andrei 2018, tradiții și obiceiuri. Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei apare pe 30 noiembrie în calendarele ortodox, romano-catolic, luteran şi anglican. Evanghelia lui Ioan spune că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul.

În enumerările apostolilor, Andrei este menţionat mereu între primii patru. Tradiţia Bisericii arată că, după Înălţarea lui Hristos la cer şi după Cincizecime, apostolii au tras la sorţi şi au mers în toată lumea pentru propovăduire. Acestui Întâi chemat i-au căzut sorţii să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (adică Dobrogea noastră) şi până în Crimeea.

După ce a predicat în cetăţile din Sciţia Minor, locuite de greci, romani, geto-daci, s-a îndreptat spre Sud, ajungând în ţinuturile greceşti, unde pe mulţi păgâni şi închinători la idoli i-a adus la dreapta credinţă şi la cunoaşterea lui Hristos. Ajungând în oraşul Patras, a murit ca martir, fiind răstignit pe o cruce în formă de X, numită „Crucea Sfântului Andrei”.

Locul în care tradiţia populară românescă susţine că a trăit şi a creştinat Sfântul Apostol Andrei este cunoscut astăzi sub numele de Peştera Sfântului Andrei, situat în apropierea localităţii Ion Corvin din judeţul Constanţa. Peştera se găseşte la mai puţin de doi kilometri de “Cişmeaua Mihai Eminescu” şi la aproximativ patru kilometri de şoseaua Constanţa – Ostrov, fiind clasată ca monument istoric .

În timpul stăpânirii otomane, peştera a fost uitată, prin 1943 a fost redescoperită de preotul Constantin Lembrău, împreună cu avocatul Ion Dinu, pentru ca în 1944 peştera să fie resfinţită şi redată cultului, prin construirea unei turle şi a unui zid de protecţie. A căzut în uitare până după 1989, când s-au reînceput lucrările de dezvoltare a ansamblului monahal, care continuă şi în prezent.

Peste 850.000 de români poartă numele Sfântului Andrei, pe care creștin-ortodocșii îl sărbătoresc, vineri, 30 noiembrie. Sf. Andrei este considerat apostolul românilor, numeroase mănăstiri și biserici luându-l ca ocrotitor. Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă și este zi liberă în România.

În 1995, Sinodul BOR a decis ca ziua Sf. Andrei să fie însemnată cu cruce roșie în calendarul ortodox, iar în 1997 a fost proclamat Ocrotitorul României. În 2001, ziua a devenit sărbătoare națională bisericească. Sfântul Apostol Andrei este și ocrotitorul Catedralei Mântuirii Neamului, acesta fiind al doilea hram după cel al Înălțării Domnului.

Patriarhul Ierusalimului, Teofil al III-lea, si Patriarhul Daniel vor oficia vineri Liturghia la hramul secundar al Catedralei Naţionale, dedicat Sfântului Apostol Andrei.

Sf. Andrei, cel Întâi Chemat, a fost originar din Betsaida, oraş de pe ţărmul vestic al lacului Ghenizaret – Galileea, şi a fost fratele lui Petru, fiind amândoi fiii pescarului Iona. Potrivit scrierilor, Sfântului Andrei i-au fost încredințate spre evanghelizare ținuturile din regiunea Mării Negre, acesta predicând atât în sudul Basarabiei, cât și în Sciția Mică, Dobrogea de astăzi.

În Evanghelii, Sfântul Andrei mai este menţionat doar de două ori: la înmulţirea pâinilor, dincolo de Marea Galileii, când el a înştiinţat pe Mântuitorul că acolo, în mulţime, era un băiat care avea cinci pâini de orz şi doi peşti, iar a doua oară, după învierea lui Lazăr, când, împreună cu Filip, l-a înştiinţat pe Iisus că nişte elini, veniţi în Ierusalim cu prilejul sărbătoririi Paştelui iudaic, voiau să-l vadă.

În România se află peştera Sfântului Andrei, aceasta fiind cea mai veche biserică creştină de pe teritoriul țării noastre, și considerată Bethleemul creştinismului românesc. Peștera Sf. Andrei se află într-o poiană din pădurea Migilet, din marginea localităţii Ion Corvin, judeţul Constanța, la numai câţiva kilometri de cetatea antică Adamclisi şi de monumentul Tropaeum Traiani.

Prin Legea nr. 147 din 23 iulie 2012, adoptată de Senatul României în 23 noiembrie 2011 și de Camera Deputaților în 26 iunie 2012, iar apoi promulgată prin Decretul nr. 517/20 iulie 2012 al președintelui României, ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Potrivit datelor MAI, 453.849 de bărbați au numele de Andrei, iar 405.585 de femei se numesc Andreea.

Moaștele Sf. Andrei au fost aduse pentru prima dată în țara noastră la Iași, în anul 1996.