Vezi GALERIE FOTO
Un dor imens de Tibles revine… E un loc ce leaga inubliabile amintiri de peste trei decenii si in care am strabatut mii de km de poteci si drumuri de munte. Pentru familia Kelemen, colegi de tura, acest circuit turistic avea sa fie o premiera absoluta. Se pleaca dis-de-dimineata pentru a evita arsita zilei dar si pentru a ne incanta in fata unui magic rasarit.
E inca deplina bezna la coborarea Dealului Pietris spre Targu Lapus. in Damacuseni, impresioneaza cald-picturala lumina ce invaluie monumentala biserica luterana cu o arhitectura specific transilvana, deranjante fiind multimea stalpilor de lemn si beton, precum si cablurile ori sarmele ce nu pot fi evitate din cadru.
Vanatoare de imagini intre Rogoz si Suciu de Jos
In Targu Lapus s-a inregistrat in timpul noptii cea mai scazuta temperatura. Senin. Semiluna ridicata la orizont undeva intre Tibles si varful Breze. Cer de purpura, de la varful Minghet si Hudin spre Tibles si in continuare spre meleagurile nasaudene ale Suplaiului si Zagrai. Asta ne obliga la o vanatoare de imagini de pe pasunea comunala situata intre Rogoz si Suciu de Jos.
Urmeaza intinsa portiune, pitoresc rurala a tarii Lapusului, incepand din Suciu de Jos spre Suciu de Sus si Grosii tiblesului. Primele focuri aprinse in vetre isi inalta sacru-purificatoarele parca, albe fumuri, spre cerul beznos, in timp ce la sol, indeosebi prin lunci, plutesc neguri lenese laptoase intrerupte de gospodarii, claile si salcerii cu fan sau otava.
Din capatul Grosilor Tiblesului, se coteste dreapta, avand de parcurs noua km pana la Cabana Silvica de pe valea Bradu. O parte scurta din drum e reparata recent cu macadam cilindrat, in rest…hartoape dar in special colb.
Gospodariile se raresc. Apar cele solitare, muntenesti, de lemn, ca si acareturile acestora. Nu lipsesc noile case de vacanta, cochete, majoritatea din lemn baituit, unele cu mici helestee in preajma. Casutele de lemn ale campingului sunt pustii.
Valea Bratu, secata
In fata, spre E, trigemena piramida a Tiblesului treptat luminat, la stanga ori in dreapta, alarmant secata vale Bradu. Bustenii de fag si molid sunt afluiti in rampe dinspre culmea Hudin-Hudies-Stregior pe drumurile ce acompaniaza la randu-le secatele vai. Fagii isi prezinta galben-auriile varfuri de ramuri, in izbitor contrast cromatic cu tonic-intunecatul verde al arinilor ce flancheaza malurile bolovanoase ale vaii Bradu.
Bifurcatie, pod, iar in fata etajat-mareata silueta alba a Cabanei Silvice Tibles. In dosul ei sura, casuta si grajdul in care decenii la rand a locuit padurarul. Mai sunt aproximativ 3,5 km de parcurs pe un drum si mai infect, sistematic calarit si distrus de utilajele forestiere si camioanele grele forestiere, dar si de caatre cele care cara grohote din baza vestica a Piciorului Calului, de nimeni intretinut.
Se parcheaza langa asa zisa statie de epurare a apelor subterane afluite dinspre Tunelul IPEG Izvorul Rau, Dragomiresti. O luam spre halda de steril extrasa din tunelul nordic precum si din cel mai scurt, sudic, nasaudean din gura caruia se revarsa tumultuoase ape cristaline direct in malul geografic stang al vaii Izvorul Rau.
O punte de scandura trece de pe platforma nivelata a haldei spre gura tunelului sudic. Tunelul mare, cel spre Dragomiresti adica, are portalul de beton armat partial daramat si, ca niciodata, sec.
Cerc larg de pacle deasupra depresiunii Targu Lapus
Se urmeaza marcajele turistice reinnoite, pana la refugiul Arcer. De acolo, punctul albastru suie pe Piciorul Arcer catre varful Arcer, continuand spre saua tibles apoi, pe curba NV de nivel, spre Culmea Gorganilor (Gorganelor ), varful Paltinu (sau dupa unii Outu), in final coborand pe Poteca Sondorilor sub Tunel IPEG Izvorul Rau, in timp ce marcajul banda albastra o ia de la refugiu pe drumul de TAF in dreapta, orientandu-se astfel spre obarsia vaii Izvorul Rau de unde suie versantul NV abrupt al tiblesului, poposindu-i pe varf.
Abia mai curge apa in albia bolovanoasa a Izvorului Rau in zona limitrofa fostei statii de compresoare si a marilor containere pentru ciment ale IPEG Maramures. De acolo, se suie pe drumul in serpentine, amenajat cu mai bine de trei decenii in urma cu senilatele rusesti ale IPEG pentru a ajunge la fostele sonde de prospectari geologice de pe platforma Refugiului Arcer.
Varful Arcer e in umbra, dar soarele incepe sa mangaie Piciorul Zimbrului si urmatorul, pe care se afla Poteca Sondorilor. In 45 de minute ajungem pe Piciorul Calului, deasupra Poienii Lungi, un loc vechi de stana, pustiu deja de cateva sezoane.
Evaporarea masiva zamisleste un cerc larg de pacle deasupra depresiunii Targu Lapus spre Ignis-Gutai-Mogosa-satra Pintii-Hudin-Arcer , aducand unui colac sur-negricios intins deasupra culmilor.
Se suie mai departe, prin pajiste sau pe meandrele fostului drum tehnologico-geologic al IPEG Maramures, admirand rarii toporasi albastri, si mai rarele stelute roz-liliachii de floarea viperei.
Refugiul Arcer, spurcat de graffiti
Sub niste molidisuri, in stratul gros de muschi rouati, descoperim doua exemplare de Amanita muscaria, rosii pistruiate cu alb. Daca in prima parte a urcusului natura ne ofera mure savuroase (degustate de Mos Martin care isi tradeaza prezenta prin uriase balegi pline de seminte marunte ), incep sa apara merisoarele si afinele silvatice.
Refugiul Arcer este la fel de spurcat de numeroasele graffiti cu carbuni din vatra precum l-am stiut din numeroasele ture precedente. Un mic afis infoliat, amplasat de ONG Opaitul Muntilor Rodnei in dreapta usii, indeamna turistii la respect fata de munte si refugiu.
Intram in parterul refugiului. Priciul din scanduri jiluite de brad este innoit, trainic, asigurand loc pentru izolirurile si saci de dormit a 4-6 turisti. Pare in regula si soba simpla, cu lemne. Ferestrele sunt etansate cu plastic celulat translucid, atat la parter cat si-n podul in care se mai pot adaposti vreo 15-20 de turisti.
Pe prici sunt numeroase PET-uri, de la apa minerala, bere, folosite ca rezerve pentru apa potabila ce se gaseste la cca 350-400 m SE, pe un grohotos paraias nascut sub stancariile Arcerului sau, la inca vreo 200 m mai departe, pe la obarsia v.Izvorul Rau.
O vatra mare de foc este in fata sudica a refugiului iar o tabla ruginita din jurul ei tradeaza menirea-i deflectanta a caldurii in serile reci petrecute de turisti aici la o sueta ori poate la o cantare. Se continua din dosul refugiului, pe marcajul punct albastru.
Curand, se constata ca cei care au marcat fondul circular vopsit alb au fost mult mai consecventi decat cei care aveau obligatia de a vopsi punctul albastru central. O vreme ne strecuram pe poteca invizibila, pe sub molidisul rarit, calcand pe un gros si alunecos strat de cetina uscata, dam de poteca, ocolim dreapta depasind o zona crunt afectata de dezradacinari si doboraturile haotice post furtuni.
Nu lipseste atacul ipidelor manifestat prin grupuri de molizi tineri dar uscati, cu scoarta exfoliata. Din fericire arborii si ramurisurile ce au obturat ani la rand traseul au fost degajate. Dam de vulcanica creasta custuroasa acaparata de ienuperi si, de acum pana dincolo de varful Paltinu, vom inspira, incantandu-ne, extraordinarul parfum intens eterat al ienuparisului.
Braconaj pe varful Arcer?
E din ce in ce mai cald, iar vremea ideala pentru o tura alpina. Mai sus, acolo unde depasim inseuarea cu molidis lasand in dreapta cetatea de piatra a Gradinii Fetei Mumei Padurii, iesind pe custura ce ne va conduce pe varful Arcer, pe langa poteca se remarca frunzele scurt-lanceolate, putin paroase, ale cupelor care prin luna mai si debutul lui iunie decoreaza admirabil acest stancos parcurs alaturi de superbele exemplare svelte de Anemone narcissiflora care prefera branele umede ale Arcerului.
Arinii de munte par paliti de primele brume nocturne. Pacla nenorocita parca vrea sa altereze parsiv incantarea prietenilor mei aflati in premiera pe acest traseu. Abia se vede spre SE mamelonul golas ce precede varful Tibles dinspre varful Arcer si Culmea Gorganilor in continuare spre SV-V, ca sa nu mai vorbim de varful Hudin, Hudies, Stregior. Spectaculoase sunt insa grohotele si custura andezitica desprinsa din varful Arcer.
Se aud impuscaturi infundate dinspre hotarul Dragomirestiului. Or fi vanatori la mistreti ori braconieri? Poposim pe varful Arcer (1828 m). Facem un tur de orizont in care le identific colegilor satra Pintii, Muntele lui serban, Pop Ivan, cu greu Farcaul, apoi, vremelnic, satul Bogdan Voda. Muntii Rodnei se vad mai binisor, de la Culmea Hotarului-Golgota la varful Pietros si in continuare varful Buhaiescu Mare si Mic. Departe, in extremitatea sudica, apare ascutita piramida negricioasa a varfului Inau. Deasupra lor nori cetosi, sub ei paclele atat de deranjante.
Un albastru clopotel sfideaza anotimpurile, fiind abil pitit intre smocurile tepos-ruginii de parul porcului.
Fagurii vulcanici ai Tiblesului
O luam spre varful tibles (1839 m). Dincolo de acesta, spre SE, apare impozantul varf Bran ( 1849 m). in prima sa , in dreptul limbilor de grohote ce se scurg pe palnia versantului abrupt, inierbat, cu ienuparis si molidis pitic tuns an de an de incisivii turmelor de oi si capre, dam peste 21/2 momai frumos aranjate.
Sunt excelente repere binecunoscute montaniarzilor care au cutreierat Muntii Piatra Craiului, Parang, Retezat, Fagaras…Dam si peste parii de lemn vopsiti alternativ alb-negru. Din pacate au fost decojiti si vopsiti plini de seva, asta generand rapida exfoliere a vopselei.
Pasim pe binecunoscutii faguri vulcanici ai Tiblesului, roci andezitice silicioase care au o muzicalitate sticloasa la deraparea pe ele. Sute de mici godeuri, ca la fagurii de viespi, apar pe suprafata lespezilor sur-argintii.
Printre ele, deplin atipic, admiram niste scunde flori galben-portocalii ce aduc papadiilor, simtind perpetuu calda briza a amiezei imbalsamata cu inebunitoarele miresme eterate de ienuperi. Langa tufele de ienupar si jneapan, dam de o momaie de grohote si de marcajul turistic banda albastra reinnoit continuand spre saua Branului.
Atingem varful Tibles si coboram nitel spre crucea de fier amplasata aici in anul 2000. Hristosul turnat in otel a fost…furat! A mai ramas un biblic slogan inscris pe o tabla ruginita.
Impozanta triada Arcer – Tibles – Bran
Dupa cele cinci ceasuri de urcus de pana acum. Pe varful Bran apar turisti nasaudeni probabil. De jos, dinspre valea Tiblesului si Culmea Gorganilor se aud tot mai intens-apropiatele mugete ale motoarelor motocicletelor chinuite aprig pe pantele accentuate.
Sunt doua echipe de moto-bikeri ce au drept obiectiv accederea pe varful tibles dinspre Breaza-BN, respectiv Suciu de Sus-Larga-Moliset-Paltinu.
Privim admirativ de acum incolo triada Arcer-Tibles-Bran, impozanta pe masura ce vom cobori pe Culmea Gorganilor pentru a ajunge la ora 14,45 pe varful Paltinu (1489 m).
La S de varful Arcer, pe masura de coboram piciorul SV al varfului Tibles, se reliefeaza citadela impresionata de piatra a Gradinii Fetei Mumei Padurii inconjurata de molidis, cu Piciorul Arcer trecandu-i la NV-N pe deasupra.
Abia de aici se remarca panta constant crescanda pe care am suit la Refugiul Arcer, pe varful Arcer. La coborare dam peste un grup de moto bikeri nasaudeni din Breaza ce si-au abandonat motocicletele mult mai jos, pe Culmea Gorganilor, dincolo de traditionala coliba pastorala, loc de popas turistic si campare, cu o imensa vatra de foc.
Ei suie spre varful Tibles per pedes. Motocicletele lor second hand sunt mai putin performante, iar ei mai putin experimentati. De pe Culmea Gorganilor, suind succesiv peste cele vreo trei-patru varfuri chiluge sau cu molidis, aflate intre varful tibles si varful Paltinu, dam cu privirile de pungile, ambalajele, PET-urile celor ce-au trecut pe-acolo.
Cu toate acestea, tiblesul e un munte destul de curat, asta si deoarece activitatile pastorale traditionale s-au redus drastic, an de an. Constatam asta uitandu-ne la traditionalele locatii ale stanelor maramuresene ori nasaudene, in speta acelea situate pe malul geografic stang al incipentei vai tibles de sub varful Tibles si Bran.
Urmeaza un scurt popas la crucea din beton armat varuita in alb, cu soclu in trepte si un Christ poleit, de pe varful Paltinu. Se coboara o vreme pe marcajul turistic comun intr-o sa mai larga marcajele se despart. Sagetile albastre ingenios si corect amplasate si apoi punctul albastru, ajuta turistii sa prinda treptat coborarea prin brusturet, molidis tanar rar, la fagetul secular intercalat cu uriasi barzi si molizi ori paltini…marcati spre iminenta lor exploatare forestiera.
Se traverseaza confluenta paraului Zimbrului cu valea Izvorul Rau. La pseudostatia de epurare Tunel-Izvorul Rau sunt parcate alte doua autoturisme (din BN). Pornim in aval, spre Cabana Silvica Tibles. O scurta oprire pentru a admira o uriasa colonie de bureti tineri, ocru-maronii, necunoscuti.
Oprim la o toplita de pe valea Bradu pentru ca Brena sa se scalde si sa bea apa pe saturate. De-acum incolo un colb infernal invadeaza habitaclul si… portbagajul parcurgand drumul cu macadam spre Greble-Grosii Tiblesului si asta orice as fi facut, indiferent de viteza de rulare permisa de infrastructura gropoasa.
E nefiresc de cald in general si mai ales la poale de tibles in finele lui septembrie. O turma de mioare cu ciobanel tiganus paste in lunca bolovanoasa a vaii Bradu scaldata de razantele raze aurii ale soarelui. Cainii ciobanesti albi, latosi, sunt puturositi si dormiteaza apatici chiar pe acostamentul drumului ori la umbra tinerilor arini.
In ritmul lor…
Un minunat spectacol previzibil la iesirea din Suciu de Jos si suind dealul pasunii comunale spre Rogoz. Turma cu peste 120-140 de bivoli noroiosi dupa imbaierea in baltile argiloase si mult mai putinele vaci albe , cum le spun lapusenii taurinelor pentru a le diferentia de bubaline, se indreapta din pasunea uscata spre gospodariile lor apropiate.
Asta incurca un pic traficul rutier iar soferii fitosi-isterici-habarnisti claxoneaza ca la nunta, nestiind ca vitele, si cu atat mai putin bivolii cu mult mai multa personalitate, nu reactioneaza defel la acest gen de obraznici-provocatori extrastimuli, vazandu-si firesc de ritmul si treaba lor.
De sus de pe deal, din dreptul bazinului de apa, se admira Rogozul si minunatele-i biserici monument istoric punctand vatra satului scaldata in soare iar in continuare, spre N, dragile noua terasari spre Libotin Cupseni, Ungureni, Costeni, satra Pintii si lantul Muntilor Lapusului nitel mai in dreapta , spre NE, falezele intens erodate si spectaculos stratificate de marne si argile din malul drept al Lapusului, intre Lapus si Rogoz.
E si mai cald prin Damacuseni, Targu Lapus si apoi suind Dealul Pietris, alergand prin Cernesti, Rusor spre Baia Mare unde ajungem aproape de ora 18,30. Aglomeratie rutiera, forfota, strazi si circulatie blocata in ultima din serile festivist-sarbatoresti ale Sarbatorii Castanelor.
Foto: Muntii Tiblesului (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja