Curtea de Casatie din Italia a confirmat azi, 1 august, pedeapsa cu inchisoarea pentru fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi pentru frauda fiscala si a decis rejudecarea in apel a interdictiei de a exercita o functie publica timp de cinci ani. Berlusconi, in varsta de 76 de ani, care a fost condamnat in prima instanta si in apel la patru ani de inchisoare, dintre care trei sunt acoperiti de o amnistie, nu va trebui totusi sa mearga la inchisoare din cauza varstei sale. Sentinta a fost data de un complet de judecata format din cinci magistrati, prezidati de Antonio Esposito.
Curtea de Casatie de la Roma (Curtea Suprema de justitie in Italia) a inceput de marti sa examineze recursul prezentat de avocatii fostului premier Silvio Berlusconi impotriva sentintei de condamnare la patru ani de inchisoare si la cinci ani de interdictie de a exercita orice mandat public, sub acuzatia de frauda fiscala, in cadrul dosarului Mediaset. In cursul rechizitoriului sau, pronuntat marti, procurorul general de la Curtea de Casatie, Antonio Mura, l-a acuzat pe Silvio Berlusconi de a fi persoana care „a conceput mecanismul de frauda fiscala” analizat in cadrul dosarului Mediaset. „Controlul exercitat de Berlusconi asupra societatilor sale implicate in acest delict fiscal a continuat in timp”, chiar si in perioada in care Silvio Berlusconi era sef al guvernului de la Roma, a acuzat procurorul Mura, care ceruse confirmarea pedepsei la patru ani de inchisoare, dar care solicitase de asemenea reducerea de la cinci la trei ani a interdictiei de a exercita orice fel de functie publica.
Pledoariile avocatilor lui Berlusconi, Niccolo Ghedini si Franco Coppi, au fost pronuntate miercuri. Apararea ceruse achitarea fostului premier italian. Odata cu decizia Curtii Supreme de justitie din Italia, ar fi urmat sa se termine acest lung proces, care a inceput in 2006, la Milano.
Pedeapsa de patru ani de inchisoare fusese data pe 8 mai de Curtea de Apel din Milano, sub acuzatia de frauda fiscala, dar a fost imediat redusa la un an de inchisoare, pe baza unei legi a amnistiei din 2006, care a fost promulgata de guvernul de stanga de la acea vreme /condus de Romano Prodi/ pentru a reduce suprapopularea in inchisori. De asemenea, Curtea de Apel din Milano a decis la inceputul lunii mai ca pedeapsa cu inchisoarea sa fie insotita de interzicerea exercitarii oricarei functii publice timp de cinci ani si de plata a 10 milioane de euro catre fiscul italian.
Curtea de Apel din Milano confirmase pe 8 mai, in totalitate, verdictul emis in prima instanta, pe 26 octombrie 2012, de Parchetul din Milano. Dosarul Mediaset se refera la achizitionarea si vanzarea de drepturi de a difuza filme si seriale de televiziune americane din partea societatii Mediaset, fondata de Silvio Berlusconi in 1978, la Milano.
In procesul Mediaset, care a inceput in urma cu sapte ani, fostul premier este acuzat ca a „umflat” in mod artificial costurile de achizitie ale drepturilor de difuzare ale unor filme, cumparate de la grupuri americane de societati fictive care ii apartineau, pentru a le revinde imperiului sau audiovizual Mediaset. Grupul Mediaset, sustine Parchetul din Milano, ar mai fi constituit „fonduri negre” in paradisuri fiscale din strainatate, cu scopul de a-si reduce castigurile in Italia, pentru a plati impozite mai mici. In acest mod, fiscul italian ar fi pierdut circa 7 milioane de euro /in perioada 2002-2003/, potrivit Parchetului din Milano.
Silvio Berlusconi a mai fost judecat recent la Milano si intr-un alt dosar, cunoscut sub numele de „Rubygate”, pentru abuz de putere si intretinere de relatii sexuale contra cost cu o prostituata, marocanca Karima El-Mahroug, numita „Ruby”, minora la vremea respectiva. In acest dosar, el a fost condamnat in luna iunie de judecatorii Tribunalului din Milano la sapte ani de inchisoare si la interdictia permanenta de a exercita functii publice. Unul dintre avocatii lui Berlusconi, Niccolo Ghedini, a anuntat si in acest caz un recurs la Curtea de Apel din Milano si, in caz de confirmare a pedepsei, un recurs la Curtea de Casatie de la Roma.
foto Agerpres
Sursa: Agerpres