Lingvistii Rodica Zafiu si Dorin Uritescu atrag atentia asupra unei greseli comise frecvent de o anumita categorie de jurnalisti. Este vorba si de aceasta data de “contaminarea”, in cazul cuvantului “suspicios”, cu limba engleza, care duce la erori ce constau in folosirea termenului mai sus amintit chiar si atunci cand ne referim la un lucru, la o situatie. In termeni lingvistici, avem de-a face cu un calc semantic, prin care sensurilor unor cuvinte li se adauga altele noi, preluate din engleza.
“Barbat gasit mort in conditii suspicioase” este un titlu care a aparut intr-o cunoscuta publicatie nationala si a starnit, pe buna dreptate, comentarii in randul lingvistilor. La o simpla consultare a unui dictionar explicativ, se observa faptul ca termenul “suspicios”, ce a fost preluat din frantuzescul “suspicieux” – dupa latinescul “suspiciosus” – are un sens bine precizat, redat prin sinonimele “banuitor, neincrezator”. Prin urmare, “suspicios/suspicioasa” nu poate fi decat o persoana, nu o situatie si nici un lucru.
Lingvistul Dorin Uritescu subliniaza faptul ca doar adjectivul “suspect”, care este preluat tot din franceza, caracterizeaza un lucru, o situatie sau o persoana “care da de banuit” (DEX), “care trezeste suspiciuni”. Insa, din graba sau superficialitate, nu se mai fac asemenea distinctii. Trebuie tinut cont si de faptul ca in engleza adjectivul “suspicious” are primul sens echivalent cu romanescul “suspect”, nu cu “suspicios”. In concluzie, doar prima varianta din titlu este corecta.
“Remodelarea dupa engleza a sensurilor adjectivului romanesc nu are rost: noul «suspicios» nu ar aduce nimic in plus fata de vechiul «suspect»; ar produce, in schimb, o polisemie suparatoare…”, noteaza Rodica Zafiu in articolul “Pacatele Limbii” (Romania Literara, 2009).
Sursa: Monica Pop