Noua Democratie se afla pe primul loc in alegerile legislative din Grecia de duminica, 17 iunie, dar fara majoritate, obtinand doar 29,66 la suta din voturi, respectiv 129 de mandate in Parlament, si fiind urmat de stanga radicala Syriza si Pasok, dupa numararea a 99,84 la suta din voturi. Potrivit rezultatelor anuntate de Ministerul de Interne dupa numararea a 99,84 la suta din voturi, Noua Democratie (conservatori) a obtinut 29,66 la suta din voturi, respectiv 129 de mandate din totalul de 300 ale Parlamentului grec, Syriza (stanga radicala) 26,89 la suta din voturi si 71 de mandate, iar Pasok (socialisti) 12,28 la suta, respectiv 31 de mandate.
Pe locul al patrulea se afla Grecii Independenti (dreapta nationalista) cu 7,51 la suta din voturi si 20 de mandate, urmati de Zori de Aur (neonazisti), cu 6,92 la suta si 18 locuri in Parlament.
Alte doua partide care au depasit pragul electoral sunt Stanga Democratica (Dimar) cu 6,25 la suta din voturi si 17 mandate si KKE (comunisti), cu 4,5 la suta si, respectiv, 12 mandate.
Liderul conservator grec Antonis Samaras de la Noua Democratie revine astfel cu o victorie la limita in alegerile legislative care, daca va fi confirmata, il va pune in fata dificilei responsabilitati de a evita iesirea Greciei din zona euro. Antonis Samaras, care a fost marginalizat de tabara sa in anii ’90 si aflat in prezent la conducerea unui partid de dreapta pe care l-a intarit treptat, a reusit sa il invinga pe rivalul sau Alexis Tsipras, in varsta de 37 de ani, liderul stangii radicale si un critic acerb al masurilor de austeritate.
Fara majoritate, cu riscul unui deficit de legitimitate, el va trebui sa formeze o coalitie, fara indoiala cu socialistii din Pasok, care au obtinut 12,3 la suta din voturi, pentru a guverna o tara fragmentata politic si in faliment.
Desi favoritul creditorilor si actorilor internationali care se indoiesc de capacitatea Greciei de a-si respecta angajamentele, Samaras va trebui sa fixeze fara intarziere o directie ferma si credibila in fata unor scadente redutabile.
Prezentandu-se ca un garant al mentinerii tarii in zona euro, el a declarat de asemenea ca vrea renegocierea „memorandumului”, planul de austeritate incheiat cu mai multi creditori internationali in schimbul unui imprumut de 347 de miliarde de euro.
Sursa: Mediafax