Am ajuns pur intamplator pe pagina Yuliei, o mamica cu 4 copilasi, din Ucraina! Cu lacrimi in ochi, povestește cum a primit 200 de lei in timp ce își alimenta mașină intr-o stație Peco. În schimb, avem exemplul tare greu de digerat oferit de conducerea Maramureșului, în frunte cu Ionel Bogdan.
„Suntem oripilați de câtă lipsă de bun simț și proastă creștere au cei care vremelnic s-au urcat la conducerea județului. Prințul din castel se trezește vorbind, supărat fiind ca alții i-au furat startul în ceea ce privește problema refugiaților din Ucraina. După ce o delegație pestriță a mers la Ivano Frankvsk, a doua zi printul și-a luat restul presei, precum și pe colegii cu contracte la castel și au dat o fugă pentru o sesiune foto și video la depozitul de la Halmeu de unde pleacă convoaiele umanitare spre țara vecină. Ionele te-ai trezit ? Nu înțelegi că pe durerea și suferința oamenilor și pe banii publici ai maramureșenilor nu e bine să îți faci campanie de imagine? Nu crezi că Dumnezeu e sus și te vede? A trecut timpul, Ionele…și tu ca un print din castel ai pierdut simțul realității și prin globul tău de sticlă spartă trăiești o falsă realitate.” – se arata într-un material de opinie scris de Radu Tolaș. Eu vin și dublez perspectiva, zicând așa: Câte mame putea face fericite oferindu-le un plin de carburant cu banii investiți în geaca de 12 mii de euro?
Poate că suntem răi, poate că suntem singurii care scrie de rău despre conducerea CJ Maramureș, dar o facem pe merit. Aștept cu drag ziua în care vom avea parte de un gest demn de o stire pozitivă, precum exemplul de mai jos.
“Acești bani mi-au fost dati de un bărbat de 60-65 de ani, la benzinărie, când am venit spre mașină după ce am plăti combustibilul.
Și-a șters parbrizul și m-a întrebat: Ucraina? (In limba romana)
I-am răspuns: Ucraina.
Probabil că m-a așteptat când a văzut numere ucrainene.
Și-a deschis portofelul și mi-a dat 100 de lei.
Și spune: “Slavă Ucrainei!”
Am inceput sa plang. Am refuzat să iau banii pentru că omul avea chiar și o mașină veche 😓
Dar si-a deschis din nou portofelul si mi-a mai dat inca 100 de lei!
“Sigur ai nevoie de ei! Glorie Ucrainei!”
M-am sufocat cu lacrimi. Omul nu stia că mai am încă 4 copii care așteaptă acasă 🙏🏼 Si bine ca nu i-am spus, ca altfel isi golea tot portofelul 😃
Am vrut să-l îmbrățișez, dar nu m-a lăsat.
Dacă omul acesta îmi citește vreodată postarea, să știi că ai ajutat o mamă a 4 copii. ❤️
M-am așezat liniștit în mașină, mi-am șters lacrimile ca să pot sta și să înțeleg! Ce spuneti de asta!!!
Lumea intreaga ne sustine, ne ajuta! Ne dau gratuit cazare, mâncare, haine, bani!
Și vecinii nostri Rusi ne omoară!
Deci asta spun!
Mulțumesc!!!!
Mulțumesc tuturor!
Celor care m-au adoptat cu tot cu copii! Celor ce ne ajută în toate!
Prietenilor care imi trimit bani ca să avem de ce să trăim!
Prieteni! Războiul îmi arată multe.
Războiul este un ochi pentru mulți!
Mulțumește-i pentru experiență.
Dar, te rog, pleci de lângă noi.
Nu am meritat-o 😭
Întoarce-te de unde ai venit!”
Acum digerați voi? Cum e mai bine? Cum ajuți ucrainenii? Prin gesturi de genul ori prin orice acțiune care să-ți sporească capitalul de imagine?
Unii oameni o fac din suflet, nu pentru imagine. Alții vor sa câștige capital electoral pe nefericirea oamenilor.
Ion Pop
