Religie

Zi de mare sărbătoare! Credincioşii ortodosci prăznuiesc Ziua Crucii

Credinciosii ortodocsi praznuiesc pe 14 septembrie  sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci. Este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt. Spre deosebire de alte praznice împărăteşti, Înălţarea Sfintei Cruci se serbează cu post, pentru că ea ne aminteşte de Patimile şi Moartea Mântuitorului.

Credincioşii ortodocşi şi catolici sărbătoresc în fiecare an, în 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci. Crucea este simbolul cel mai important al creştinilor, iar semnul crucii este unul dintre riturile cele mai vechi ale Bisericii.

În această zi sunt sărbătorite două evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci: aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul şi înălţarea ei solemnă în faţă poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie din anul 335, dar şi aducerea Sfintei Cruci de la perşii păgâni, în anul 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în biserica Sfântului Mormânt (a Sfintei Cruci) din Ierusalim.

Sfânta Cruce a fost găsită din porunca Sfintei împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Datorită acesteia s-au găsit pe Golgota trei cruci. Pentru a află care a fost crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul şi care sunt crucile tălharilor răstigniţi odată cu El, patriarhul Macarie le-a spus să atingă pe rând crucile de o femeie moartă. Femeia a înviat în momentul în care a fost atinsă de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost răstignit Hristos. După această minune, Patriarhul a poruncit înălţarea Sfintei Cruci la un loc înalt, de unde să o poată vedea tot poporul.

Părinţii Bisericii au rânduit că în 14 septembrie să se ajuneze total, în amintirea patimilor şi răstignirii pe Cruce ale Mântuitorului Iisus Hristos. Această sărbătoare nu este singură din timpul anului bisericesc în care se ajunează total. Creştinii ortodocşi ţin post aspru şi în Ajunul Bobotezei, în Vinerea Mare şi la Sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul.

În tradiţia populară, se spune că în această zi începe cu adevărat toamna şi se termină vara. Pe 14 septembrie, se spune că trebuie să ţii post pentru bunăstarea familiei şi a gospodăriei. În zonele rurale, se începe culesul viei, se bat nucii şi de adună ramuri de alun din pădure.

Tradiţia populară mai spune şi că florile de busuioc, măghiranul, cimbrul sau mentă trebuie sfinţite la biserica. Aceste plante pot să aline durerile de cap şi de dinţi, iar busuiocul poate fi pus şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor.

Nu este bine că, de Înălţarea Sfintei Cruci, să se mănânce usturoi, nuci, prune şi peste. Este recomandat să se ţină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului şi a trupului. Se mai spune că nu trebuie să faci alte munci, cu excepţia culesului strugurilor, al nucilor şi al ramurilor de alun din pădure. De asemenea, nu este bine să omorî şerpii sau gângăniile, pentru că vei fi pedepsit.

Se mai crede că, pentru a avea noroc tot anul, trebuie să sfintesti nişte monede şi să le păstrezi în portofel, alături de o cruciuliţa. În acest mod vei avea parte de belşug şi spor în muncă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *