09 05 2010 cu Brena
Vezi GALERIE FOTO
Bat clopotele, acum cand scriu, in Baia Mare.…si ninge-n decembrie… pentru Nicu Alifantis. A plouat, ori doar groasa bruma a noptii trecute a umplut cu diamante pajistea si gradinile ordonate de zarzavat de dincolo de Lapus, in Catalina ? Umeda innourare matinala conferea un ceva anume trist si melancolic salciilor oglindindu-si labartatele coroane in recile unde ale R-ului. O Baltata Romaneasca, pascand priponita cu lantul de un par pe taluzul digului, parea ca sparge in gluma albele balonase ale papadiilor. Amintindu-mi de taurul Ferdinand, din desenul animat al lui W. Disney, mirosind dus pe ganduri o margareta, m-am trezit zambind natang, infantil.
Un frumos armasar roib breaz, la fel priponit ceva mai incolo, a suit acrobatic pe digul plin de balti, sfornaind pe nari, arcuindu-si gatul si coada cu matasoase plete balaie. Pasaretul nevazut si-a inceput de mult concertul matinal, maiestuoasele triluri ale grangurilor si mierlelor amintind de catifelarile clarinetului si maiestrele tanguiri ale oboiului si astfel, dintr-o data, dimineata a capatat o neasteptata prospetime si o meritata doza de optimism.
Imensa acuarela campeneasca
Am luat-o mai departe, nu inainte insa de a admira fanata grasa, din flancul stang al Lapusului, punctata de mii si mii de albe globulete (im)perfecte de papadii rouate. In gradinile din Catalina au inflorit irisii albastri-violacei alaturi de arbustii de boule de neige.
Niste amici baimareni, nebuni ai schiului, pescuitului, ciupercaritului si ai imaginii, mi-au spus deunazi ca au inflorit pe la Sacalaseni irisii salbatici, iar intr-un loc de ei stiut au admirat narcise si au cules niste deliciosi bureti de prin fanatele umede.
Am scrutat curios santurile si rigolele treptat colmatatelor canale de drenare si desecare neingrijite, fara a da deocamdata cu privirile de superbele inflorescente galben portocalii, incantat totusi de fanatele intinse acaparate acum de mii si mii de ranunculusi (floare brosteasca) ce trasformau totul intr-o infinita si suava acuarela.
Doar salciile uriase acompaniind intuibilul abia curs al Lapusului, orizonturile Ocolisului ori indarat, cele ale Coltaului, evadau din aceasta mirabila orizontalitate (si nicidecum platitudine).
Irisii s-au ivit apropiindu-ma de intrarea in Sacalaseni, pe stanga drumului. Putini erau deocamdata infloriti. Cei mai multi imbobociti. Unii cu tecile florale verzi-argintii pleznite precum o neincapatoare rochie, lasand vederii, frivol-incitant, desuurile portocalii.
Si-aici diamantele picaturilor de roua decorau sabiutele manunchiurilor divergente de frunze, generand puritate si o indescriptibila prospetime.
In pajiste, alaturi de dominantii ranunculusi, au aparut si cateva exemplare zdrentuite, roz-violacee, de floarea cucului. In cateva zile, imensa acuarela campeneasca urma sa vireze imperceptibil din galben-portocaliu spre roz-violet si cu background verde tonic al ierbii.
In tintirimul bisericii din Sacalaseni
Neinspirat, am luat-o probabil pe-a doua ulita la stanga, dorind sa ajung la tintirimul bisericii de lemn, monument istoric, cu hramul Adormirea Maicii Domnului.
Acea ulita era infundata, insa un amabil septuagenar mi-a sugerat sa ies la sosea si apoi , mergand spre centrul Sacalaseniului, sa o fac pe prima ulita pietruita la stanga, iar dupa vizitarea bisericii, daca doream sa ma intorc in Baia Mare, netrebuind sa intorc ci puteam continua pe ulita arcuita precum o uriasa potcoava.
In canalul din fata casei sale am remarcat un urias buchet de irisi infloriti. Dar cum sa cadrezi fara a prinde in imagine si nelipsitele PET-uri, zdrente, mizerii menajere etc. ? Pacat !
Ce crang impresionant in tintirimul bisericii ! O punte metalica permite traversarea paraului cu ape tulburi si malurile invadate de indispensabilul (?) jeg rural.
Concert pasaresc. Nebun. Fantastic. Alert. Capabil sa alunge fireasca sobrietate impusa de ritmul mormintelor si al crucilor. Din lemn de stejar, macinate de vremi. Acaparate de muschi. Unele partial naruite. Oloage. Altele noi. Din beton, piatra artificiala, andezite. Mult mai reci, inchistante. Frustrand din start iluzoria speranta a invierii.
Istoria nedeslusita a locului
Ce chioara-i lumina ! Ostila de-a dreptul. De-abia pot deslusi in prim plan ramurile cu flori inmiresmate ale unii liliac suprapuse pe fatada nordica a bisericii construita din dulapi trainici de stejar ingenios imbinati.
Micutele ferestre-s zabrelite cu armaturi de fier forjat, frumos ornate. Semicirculare lespezi de gresii, suprapuse intr-un armonios descrecsendo, au rolul de trepte la intrarea in pronaosul lacasului prin fatada sudica.
Usa trainica e sumar incrustata si decorata cu motive geometrice. Un infinit brau daltuit in lemn incinge biserica de jur imprejur.
Turla svelta, ca si sarpanta cu o unica poala, e dranitata si se afla in buna stare (biserica pare a fi fost relativ recent restaurata). Niciun inscris nu-mi permite deslusirea istoriei succinte a acestui crestin edificiu dar asta nu ma mai mira.
Ma surprinde insa faptul ca aflandu-se doar la circa 10 km sud de Baia Mare, trecand de sute si sute de ori prin Sacalaseni, nu am vizitat niciodata acest frumos monument istoric.
Cautand lumina si perpectiva optima, dau un ocol bisericii, incurcat fiind de arborii uriasi si numerosii pomi fructiferi, strecurandu-ma printre tacutele pe veci morminte.
Abia odata ajuns acasa aveam sa aflu de pe net (http://www.sacalaseni.ro/biserici.php ), surprins de acompaniamentul muzical inedit dar deplin specific zonei, cate ceva despre istoria sa mentionata pe la 11 nov. 1794.
Ultimele cadre obturate de ceata densa
M-am retras smerit si pios, pentru a nu tulbura eterna tihna a locului si pasarescul concert matinal, urmand spre NV-V ampla potcoava pentru a reveni in asfaltul soselei si a o porni spre Baia Mare.
Niciun enorias nu s-a ivit pe-acolo. Firesc, din moment ce o noua biserica zidita, mareata, troneaza-n mijlocul comunitatii.
Nici urma de soare, aceleasi dense pacle invaluind orizontul de la E spre N si V. Doar circulatia se animase dintr-o data (din pricina duminicalului targ auto din Satu Nou de Jos).
Am mai oprit in doua randuri doar fiindca portocaliile acuarele ale fanatelor dintre Sacalaseni si Catalina, alaturi de frumoasele perspective deschise spre Ocolis, Satu Nou de Jos, Baia Mare, Coltau m-au determinat s-o fac.
Sursa: Lucian Petru Goja