Vezi VIDEO
„Braicu” sau “strigatu’ din coasta”, un obicei vechi de cand lumea in Maramures, inca mai este pastrat de coconii valenarilor, chiar daca pe alocuri adaptat la realitatile zilelor noastre. In ajun de Boboteaza, feciorii isi cauta neveste, insa inainte de a merge la petit, ei aprind un foc mare pe varful unui deal, sa se vada in tot satul, si striga in cor numele fetelor batrane sau ale celor care i-au refuzat, atribuindu-le porecle sau ironizandu-le. Insotiti de ceterasi, se indreapta apoi spe casele tinerelor de maritat. Cele care nu ii primesc in casa sau nu le ofera horinca, raman fara porti la casa, “dezgradite si de rusine”, in vreme ce in gospodariile unde sunt asteptati cum se cuvine se incing hori pana in zorii zilei.
In noaptea dinaintea Bobotezei, feciorii din Valeni imbraca cioarecii, gubele si cusmele din lana de oaie si se urca in carute pentru a se intalni in centrul satului. De acolo, se indreapta, cantand, spre Dealul Babelor, acolo unde ii asteapta un foc mare pentru „strigatul Braicului”.
“Ne-am strans vreo zece baieti la ora zece. Am strans sase cauciucuri de raba si le-am urcat de-a umar pe un par in varful Dealului Babelor, am luat o damigeana cu motorina, am tapat pe ele si le-am dat foc. E o traditie focu’ asta. Tre’ sa se vada in sat, sa se stie ca se striga Braicu”, povesteste Vasile Godja din Valeni.
Incalziti de foc si acompaniati de ceterasi, baietii impartiti in doua grupuri striga din coasta dealului, peste sat, care sunt fetele nemaritate. Tinerele sunt ironizate sau le sunt atribuite porecle.
“Mai, braicule, mai”, striga unul din grupuri. “Cine nu se marita, mai?”– intreaba celalalt. “Marie a lui Firta, mai, ca nu sti a framanta”, vine raspunsul in cor.
Multe din replicile feciorilor sunt adaptate vremurilor noastre. Ileana lui Dumitru nu se marita pentru ca face contrabanda cu tigari sau Maria lui Ciocotis nu se marita pentru ca asteapta un afacerist cu tarate. Hazliile strigaturi sunt pregatite dinainte de catre flacai, unele dintre ele “cu dedicatie” pentru fetele care i-au refuzat.
“Ne-am strans toti feciorii din sat pe Dealul Babelor ca sa strigam Braicu. Strigam pa toate fetele care nu se marita. Zicem de ele care ce face, care-i mareata, care nu vrea sa vorbeasca cu noi”, a detaliat Stefan Godja, din Valeni.
Tinerele din Valeni spun ca respecta obiceiul si nu se supara ascultand ironiile coconilor, desi admit ca de multe ori sunt nedreptatite de baieti.
“Este un obicei foarte frumos, in fiecare an fetele sunt poreclite intr-un anumit fel. Nicio fata nu se supara, dar exista si un pic de nedreptate. Spre exemplu, eu am fost bagata in categoria leneselor si am muncit toata vara ca sa-mi fac zestre. E un obicei al baietilor din satul nostru. Cei care sunt refuzati de fete se razbuna”, a explicat Maria Fratila.
Dupa ce au ispravit cu strigatul, cetele de feciori si muzicantii pornesc la petit in sat. Fetelor care nu ii primesc in casa sau care nu au ce trebuie pe masa de Boboteaza le sunt furate portile de la casa, sa ramana “dezgradite si de rusine”.
“Asa e obiceiul de Boboteaza, se fura poarta fetelor, sa ramaie dezgradita, sa fie de rusine la sat. De la fata asta am furat ca nu ne-o dat de baut numa’ suc, si-afara-i frig, trebe horinca, nu putem bea suc”, au explicat doi flacai in timp ce furau o portita de lemn.
La casele unde sunt asteptati de gazde in prag, se rostesc poezioare: “Gazda mare, noi venim din departare/C-am auzit de la imparat/C-ai fete de maritat/ Si sa nu zici ca nu ai/ Ca-s de 20 de ai”.
Mama fetelor le raspunde tot in versuri: “Mai feciori, noi avem bugate/ Si le maritam pa tate”.
Intrati in casa, coconii sunt omeniti cu mancare si bautura din belsug, iar dupa aceea se incinge o hora pana-n zori de zi.
Sursa: Vasile Dale