Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a decis condamnarea Romaniei la 60.000 de euro, in cazul unui barbat, Gabriel Carabulea, suspectat de furt, care a murit, in 1996, dupa ce fusese batut in arest.
CEDO a decis condamnarea statului roman la 3.030 de euro daune materiale si 10.000 de euro daune morale, fratelui victimei, Viorel Carabulea, care a intentat actiune, dar si 35.000 de euro fiicei lui Gabriel, bani care vor fi tinuti intr-un cont pana la majoratul acesteia si alti 15.000 de euro cheltuieli de judecata.
Gabriel Carabulea a murit la 27 de ani, dupa ce fusese torturat in arestul politiei si nu ca urmare a unui atac cerebral, asa cum au sustinut autoritatile romane, potrivit deciziei Curtii.
Barbatul fusese arestat pe 13 aprilie 1996 sub acuzatia de furt. Nu a fost supus unui control medical, dar parea a fi sanatos. Sotia sa, care l-a vizitat in aceea zi, a sustinut ca nu s-a plans de nimic.
Pe 15 aprilie, a observat insa ca mergea mai greu, iar peste o zi a aflat ca starea barbatului era grava de la asistenta medicala si de la medicul dispensarului si ca, drept urmare, fusese transport la un spital al Ministerului de Interne.
Potrivit registrelor medicale, Carabulea era in soc, vomita sange si era in dureri severe inca de la internare. A fost internat in Spitalul Penitenciar Jilava si apoi, transferat la Spitalul Fundeni. El a ramas internat sub paza pana la moartea sa, pe 3 mai 1996.
Autopsia din 4 mai 1996 stabilea drept cauza a mortii insuficienta respiratorie acuta si bronhopneumonie. Toate autopsiile si rapoartele de expertiza mentionau o vanataie pe soldul drept, produsa prin violenta si hemoragie interna la ficat provocata prin trauma.
Fratele barbatului a reclamat la CEDO faptul ca dupa internarea de la Spitalul Fundeni, autoritatile nu au permis ca acesta sa fie vizitat de rude. Dupa ce au negociat cu un gardian, familia a reusit sa intre la bolnav, care le-a spus ca atunci cand a refuzat sa recunoasca jaful, a fost legat cu catusele de un dulap si batut, bagat intr-un covor ud si batut cu bete.
Mai mult, cand familia astepta pe holurile spitalului, l-au auzit tipand ca „Ei m-au omorat!”. Sotia lui Gabriel Carabulea a facut o plangere penala pentru a fi investigata moartea sotului sau. Ancheta, facuta de procurori militari, a fost intrerupta in august 1996 si redeschisa in februarie 1997, inchisa iar in martie 1998 cu o neincepere a urmaririi penale impotriva politistilor, pe motiv ca a murit de o boala de inima.
Curtea a apreciat inacceptabil faptul ca Gabriel Carabulea nu a fost examinat medical atunci cand a fost arestat. A fost dus la un medic abia pe 16 aprile 1996, cand era deja in stare grava, iar autoritatile au continuat sa-l interogheze in spital.
De asemenea, magistratii CEDO au apreciat ca autoritatile romane nu au putut da nicio explicatie plauzibila pentru starea acestuia de sanatate sau pentru ranile de pe corp, nici pentru vanataia de pe sold sau pentru hemoragia interna, care au fost cel mai probabil cauza mortii, consemnata chiar de legistii romani. De asemenea, in sentinta se mentioneaza ca niciun document nu sustine varianta invinetirii postmortem.
Magistratii au mai constatat incalcarea articolului 13, pentru ca membrii familiei nu au fost recompensati in niciun fel pentru pierderea suferita, dar si a articolelor 6 si 14.
Sursa: Mediafax