Tipareste
Ce a fost mai intai: Oul sau gaina?

Oua de Paste: legende, metode traditionale de vopsit, tehnici de incondeiere in Maramures

25.04.2008 01:02:40

Copac impodobit cu oua de Paste la Surdesti - MaramuresEste de neconceput ca ouale rosii sa nu se gaseasca pe masa de Pasti. Fara ele marea sarbatoare crestina aparoape ca nu are insemnatate, iar simoblul oualor rosii este strans legat de Patimile lui Iisus. Legenda spune ca Sfanta Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, avea la ea un cos plin cu oua, pe care l-a lasat chiar langa cruce cand a inceput sa-L planga. Se spune ca sangele acestuia a inrosit ouale, iar de atunci s-a pastrat obiceiul vopsirii de oua rosii de Paste.

Muzeograful maramuresean Janeta Ciocan a precizat ca tot de aici isi are originea si incondeierea oualor. Ea a amintit de faptul ca unele dintre ouale din cosul Sfintei Maria au fost mai colorate total, iar altele doar picurate din loc in loc, sangele lui Iisus Cristos formand pe ele diverse modele.

Despre ouale rosii exista insa si mai multe legende, legate, de asemenea, de momentul Rastignirii Fiului Domnului. Astfel, se spune ca atunci cand Iisus a fost batut cu pietre, acestea s-ar fi transformat in oua rosii in momentul in care l-au atins. De asemenea, se mai povesteste ca, dupa ce Iisus a fost rastignit, rabinii farisei au facut un ospat. Unul dintre ei ar fi spus: ”Cand va invia cocosul pe care-l mancam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va invia si Iisus“. La scurt timp, ouale s-au inrosit, iar cocosul a inceput sa bata din aripi. 

Oua incondeiate de PastiJaneta Ciocan de la Muzeul de Etnografie si Arta Populara a mai spus ca o alta legenda a oului de Paste isi are originea intr-o sarbatoare dinainte de nasterea lui Hristos, care celebra viata, innoirea naturii, renasterea si care coincidea cu venirea primaverii. ”Oul, un germene al vietii, a fost intotdeauna in centrul atentiei din acest motiv. Sarbatoarea de acum 4.000 de ani, raspundea intr-un fel la intrebarea: «Cine a fost mai intai? Oul sau gaina?». Legenda spunea ca Dumnezeu a creat un ou, el putand face orice din nimic, pe care I l-a dat Noptii sa il cloceasca, iar din acel ou ar fi iesit intreg Universul”, a mai spus muzeograful maramuresean.

Ea a explicat ca oul, el insusi purtator de viata, a devenit un simbol al regenerarii, al purificarii, precum si al vesniciei, fiind prezent in povestirile tuturor popoarelor. Oului i se atribuie, de altfel, puteri miraculoase, in Maramures existand numeroase obiceiuri si practici mistice legate de ouale de Pasti. Taranii cred ca ele vindeca de boli si protejeaza animalele din gospodarie. 

Oua de Paste si icoanaTraditii si supersitii legate de ouale de Pasti in Maramures
In prima zi de Pasti, de dimineata, in satele din Maramures – Lapus si Chioar - se practica spalatul ritual cu ”apa neinceputa” – adica neatinsa dupa scoaterea ei din fantana – in care se punea un ban de argint, un fir de busuioc si un ou. Intreaga familie se spala pe fata cu aceasta apa, existand credinta ca in acest fel fiecare va fi tare ca banul, frumos ca oul si cautat ca busuiocul.

Etnograful maramuresean Pamfil Biltiu a aratat ca ”la Moisei, traditia imbraca forme deosebite, pentru ca practica se oficiaza inainte de rasaritul soarelui. Dupa spalare, membrii familiei se stergeau toti cu un stergar curat, cu care nu a umblat nimeni in ziua aceea. Apa de pe care
s-au spalat se arunca peste casa, ca sa le mearga bine in tot anul la toti din familie si sa aiba noroc la treburile gospodaresti”.

Puterea magica a cojilor de la ouale de Pasti
Spalatul ritualic se practica si in satele de pe Valea Marei. In revista Memoria Ethnologica a Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Maramures, fiind pomenita o relatare a Luchianei Fat, in care apar amanunte si despre incondeiatul oualor, ciocnitul oualor si modul de folosire a cojilor de pe ouale sfintite.

Maramureseanca a povestit ca ”ouale le festem cu coji de ceapa, cu frunza de ghiocei sau cu luscuta. Luscuta dadea galben. Incondeiatu’ oualor sa face cu un condei ca un ciocan si ceara de stup curata. Modelele le fac cum stiu femeile: stic, frunza. Faci si flori cum o fost pe haine mai demult: puit, roate, pene, flori. Ouale rosii sa dau la saraci. La lasare (n.r. – Lasata Secului) avem cate-un ou fiecare si acela era ultimu’ pa care il mancam, ca sa uitam de dulce ca si cum uita gaina de ou”. Aceasta a mai spus ca ”in dimineata de Pasti iara am mancat ou prima data. Ciocanem ouale. Cojile de ou le tapam in vale, in apa margatoare (n.r. – curgatoare), ca sa stie inecatii ca-s Pastile. Cojile le punem si-n bota-n gradinuta. Faceam scoarta si-o punem in bota. Cojile nu-i slobod sa le arunci sa treaca vacile, ori oile pasta iele, ca atunce sa starpesc. In gunoi nu-i bine sa le arunci. Nici la gaini nu le dadem, ca atunci isi mananca ouale”. 

Copac impodobit cu oua de Paste la Surdesti, MaramuresCopacii din gradina casei ornati cu oua, ca brazii de Craciun
Pamfil Biltiu a precizat, de asemenea, in studiile sale ca ”in unele sate din Tara Lapusului si Maramures, cojile de oua se arunca in drumul tarii ca sa fie cu spor la ouat, asa cum umbla pe drum trecatorii. In unele sate cojile de oua inrosite se arunca pe apa ca sa fie cu spor gainile la ouat cum umbla apa pe vale de cu spor.” In Surdesti, sat apartinator de comuna Sisesti, inca se mai obisnuieste sa se arunce cojile de la ouale vopsite in drum, la fel cum se obisnuieste ca pomii din fata casei sa fie impodobiti, asemenea unui brad de Craciun cu globuri, cu oua din care este scos albusul si galbenusul.

Obiceiul este prezent si in sate din Lapus, unde ouale golite de continut orneaza copacii din gradina pentru sporul rodului lor, Pamfil Biltiu explicand ca acest lucru argumenteaza functiile fertilizatoare ale oului.

Ciocnitul oualelor de Pasti
Ouale se ciocnesc la masa de Pasti (in toate cele trei zile ale sarbatorii) dupa un anumit ritual. Astfel, persoana mai in varsta – barbatul casei - ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de un comesean, in timp ce rosteste cunoscuta formula ”Hristos a inviat!“, la care se raspunde „Adevarat a inviat!“.

Oua incondeiate in Tara Lapusului dupa modelul celor din Bucovina
In aceeasi zona folclorica a Lapusului, dar cu preponderenta in localitatea Cupseni din Maramures, inca se mai pastreaza tehnica incondeierii oualor. Muzeograful Janeta Ciocan a precizat ca tehnica incondeierii oualor un este specifica doar zonei Bucovina. ”In Maramures, mai ales in Lapus inca se ma pastreaza obiceiul. In Cupseni se aplica modele diverse pe oua, nu la fel de elaborate ca in Bucovina, dar dupa aceeasi tehnica de lucru. In aceasta zona sunt folosite mai ales motive geometrice. Ouale erau vopsite cu coji de ceapa sau frunze de arin, in functie de cum dorea stapana casei sa iasa culoarea: rosu mai aprins ori mai «potolit», adica mai putin intens”, a spus Janeta Ciocan.

Ulterior, maramuresencele s-au adaptat vremurilor moderne si au inceput sa vopseasca ouale si in alte culori, dar si sa imprime frunze ori flori pe coji, iar apoi sa le bage in ciorapi de nylon. Totusi, un s-a renuntat de tot la obiceiul incondeierii ori inchistririi oului de Paste, cum se spune in Bucovina. 

Oua pictate de PasteVopsirea oualor de Pasti cu coji de ceapa, sfecla ori frunze de nuc
Odinioara, maramuresencele nu au avut nevoie de coloranti chimici ca sa isi vopseasca ouale de Pasti, folosind plante pentru a obtine rosu, galben, verde sau albastru, utilizand aproape aceleasi tehnici pentru vopsirea lanii. Acestea fierbeau frunzele, florile, coaja sau tulpina plantelor impreuna cu ouale. Se foloseau coaja de ceapa rosie sau floarea de bujor pentru culoarea rosie, secara cruda de primavara, izma sau frunza de mesteacan pentru culoarea verde, coaja de mar sau galbenele pentru culoarea galbena si frunza de nuc pentru culoarea cafenie.

Soarele, floarea, frunza si crucea – motivele nelipsite de pe ouale incondeiate
Motivul solar este prezent pe toate ouale incondeiate. Soarele apare in numeroase reprezentari, ca simbol al primaverii, dragostei de lumina si bucuriei de viata. Aproape la fel de raspandit este si motivul de stea, cu patru sau opt brate. De asemenea, nu lipsesc ghioceii, trifoiul, spicul de grau sau feriga, precum si motivele zoomorfe, ca pestele, melcul, oaia, cucul, porumbelul. Ornamentatia oualor incondeiate este completata cu motivele religioase - crucea, scena Invierii, insa nu la fel de abundente ca restul simbolurilor.

Reprezentarile cele mai rare sunt cele antropomorfe. Omul apare in legatura cu ocupatia, fie implicat prin reprezentarea uneltelor sale agricole, fie prin redarea figurii ciobanului ce canta la fluier. Bucovina este cea care exceleaza in aceasta arta, pentru ca aici sunt oua incondeiate traditional atat pe masa de Paste, dar mai ales in magazinele de suveniruri.

Citeste si:

Vopsirea oualor de Pasti cu coji de ceapa, sfecla ori frunze de nuc
25 aprilie 2008

Prajituri delicioase de Paste, retete de cozonac si pasca
24 aprilie 2008

Felicitari de Paste - mesaje, sms-uri, poezii, urari de Pasti
24 aprilie 2008

Obicei popular de Pasti in Maramures
”Udatoriul” din Surdesti – sarbatoarea vietii in a doua zi de Paste

22 aprilie 2008