Ghid in Maramuresul Istoric. De la Sapanta la biserica monument istoric UNESCO din Barsana

Portal eMaramures.ro - PAGINA START

STIRI MARAMURES – ziar electronic actualizat non-stop cu stiri din Baia Mare, Sighet, Borsa, Targu Lapus...

actualizat azi, ora 23:28:00

RSS | Contact | Newsletter | Login | Cont nou

Cauta in:

ULTIMELE STIRI

FORUM - COMENTARII

GHID - AGENDA ZILEI

Comunitate

112

Sport

Afaceri

Politica

Turism

Cultura

Stiri nationale

Stiri externe

Sanatate

Monden

TIC

Alegeri locale 2008

Alegeri parlamentare

Sarbatoarea Castanelor

Comunicate de presa

Galerii FOTO

Stiri VIDEO

Cursul valutar

CURS VALUTAR - Cursul de schimb BNR valabil pana in 3 septembrie 2010 - ora 13.00

02.09.2010 15:24:01

Euro - 4,2616 lei

Dolar

Dolar SUA - 3,3203 lei

Aur

Aur (gr.) - 133,2076 lei

Vremea

METEO - Vremea in Maramures
09.02.2010 18:12:23

3 septembrie
vreme instabila;
cer innorat;
vant slab;
Maxime: 16/19º C
Minime: 3/11º C
Temperaturi in judet: Instabilitatea atmosferica persista in majoritatea zonelor din judet. Mercurul termometrelor va urca pana la 19 grade in Baia Mare, 18 la Sighet si Seini, 16 in Cavnic si Targu Lapus si 15 in Borsa.
Tendinta vremii: In urmatoarele zile, maramuresenii vor avea parte de alternante de soare si ploi. Maximele vor oscila intre 15 si 21 grade Celsius. Vremea se va incalzi abia sambata, cand temperaturile vor ajunge pana la 24 de grade. Duminica, insa, ploile vor reveni in Maramures.
Sambata, 4 septembrie
cer partial senin
Max: 24º C
Min: 8º C
Duminica, 5 septembrie
cer partial innorat
Max: 20º C
Min: 5º C

Turism

Ghid in Maramuresul Istoric. De la Sapanta la biserica monument istoric UNESCO din Barsana

12:28:26 29 august 2008 | autor: Lucian Petru Goja

tipareste

Yahoo!

comenteaza

Ziua a 7-a - 16 august 2008
Astazi vizitam celebrii mesteri populari din Sapanta, Irina Stet, Pop Dumitru Tincu, admiram cascada Sipot, ne indreptam spre Barsana unde avem planificata o vizita la biserica de lemn monument istoric UNESCO, Intrarea Maicii Domnului in Biserica. Noaptea tarziu ajungem la Borsa Fantana unde ne petrecem ultima noapte a aventurii maramuresene.

Muzeul Stan Ioan Patras din Sapanta

In Muzeul Stan Ioan Patras din Sapanta - Autor: Lucian Petru Goja

Vezi galeria foto (click aici...)

Surprind incantat zorii zilei dintr-o margine vestica a Sighetului Marmatiei, in cascadele repetate ale canturilor vioaie de cocosi ascultate din balconul inflorat cu muscate rosii al motelului Perla Sigheteana, spre dincolo de Tisa, catre Zakarpatya.

Revenim, dupa micul dejun, in Sapanta.
Profitam acum de binefacerile adecvatei lumini ale diminetii care favorizeaza crucile Cimitirului Vesel dar si Piatra Sapantei, semeata.

Cu o zi inainte aranjasem si primisem acordul pentru o intalnire cu vestita tesatoare si creatoare de costume populare Irina Stet (Sapanta nr. 84, vizavi de Cimitirul Vesel) care, de-abia iesita din spital, convalescenta fiind, se dovedeste in curand a fi o exceptionala gazda si interlocutoare alaturi de sotul si nepotii sai.

Pana sa ajungem la casa lor, mare si etajata, cu un atelier de tesut si cusut la demisol, alaturi cu un mic, dar bine aprovizionat, magazin cu produse de artizanat, aruncam priviri tarabelor si chioscurilor din preajma Cimitirului Vesel.
Descoperim cergi frumoase, straiti, zgardane sau obiecte din lemn traditionale create in adevaratul spirit autentic al locului, dar mai ales numeroase, oribile, strepezitoare ale ochilor si spiritului, kitschuri ce au facut sa-mi reverbereze-n minte vorba aspra dar atat de adecvata a lui Mircea Dinescu referitoare la gust.

Poftiti in casa, intram mai intai in atelierul de tesut unde matusa Irina ne face o mica demonstratie, in plus, punandu-ne-n cunostinta de cauza cu privire la subtilitatile artei populare.
Dupa ce admiram linguri de lemn incrustate, gavane, clopuri morosenesti frumos instrutate cu panglici si ciucuri, suntem poftiti in camera-expozitie rustica, veritabil intim sanctuar in care fascinati, nu mai stim unde si la ce sa privim.
Ochii ne alearga nesatiosi de la splendidele bliduri ceramice decorate care constituie o salba ce decoreaza de jur imprejur tavanul, la tolurile inflorate ce drapeaza peretii, mai apoi la cununa de mireasa, dolofanele perini albe migalos brodate alb pe alb asezate pe patul cu cergi mitoase de zestre.

Treptat, matusa Irina, ajutata de frumoasa-i nepoata recent maritata si fratele acesteia (student teolog la Arad), ne prezinta costumatia populara din Sapanta autentica, intr-o ad hoc incropita parada a portului popular.
Intre timp ne informeaza cu privire la particularitatile folosirii adecvate a acesteia de catre coconi, fete si feciori sau de catre adulti.
La sfarsit, crestineste si nespus de ospitalier suntem invitati de unchiesul Stef in camera de oaspeti, ni se ofera traditionala horinca tare de prune alaturi de cate o ceasca aburinda de cafea.

Ne luam ramas bun despartindu-ne de gazde, fiind asteptati de un alt reputat mester din Sapanta, Pop Dumitru Tincu (Sapanta, str. Ion Stan Patras nr. 380), in gospodaria lui situata in curtea Casei Muzeu Ion Stan Patras.

Acesta este un vestit, si dintre cei mai insemnati discipoli, pastrator si continuator al artei daltuirii lemnului vestitului mester care, incepand cu prima cruce cioplita si pictata in 1935, punea temelia Cimitirului Vesel.

Dam aici peste Irina, sotia mesterului Pop Dumitru Tincu, custode a muzeului popular dar si artista in arta lemnului, pictarea crucilor si a blidelor de ceramica, mai apoi peste deosebit de frumoasele lor fiice (eleve, cea mica la gimnaziu, cealalta la Liceul Regele Ferdinand din Sighetu Marmatiei), fratele mesterului, cioplitor in lemn, iscusit realizator de cruci sapantene si pictor de blide, dar si peste fiica maestrului Ion Stan Patras, venita acolo in vizita.

Un minunat pin rosu pare ca strajuie casa-muzeu, de la primele ore ale diminetii asaltata de turisti, majoritatea straini, nu putini din ei fiind romani emigrati si stabiliti de multi ani in Occident.
Impresioneaza aici ambianta patriarhala, de la ciopoarele de gaini si cocosi pintenogi ciugulind ori scurmand in batatura, la catelandrul tolanit lenes in iarba, apoi atelierul in care pot fi admirate cruci de lemn aflate in diferite stadii de restaurare, altele noi, in curs de desenare a modelului, manual, fara sabloane, cioplire in basorelief sau pictare. Inspirat, constient de riscul pirateriei deja de care se lovise in ultima vreme, Pop Dumitru Tincu si-a inregistrat la O.S.I.M. mestesugul.

Tot aici remarcam doua statuete daltuite-n lemn, amintind de stilul, temele si maniera renumitului artist, sculptorul maramuresan Vida Geza.
In casa muzeu atrage atentia o sculptura in lemn masiva realizata in maniera populara dar trimitand inechivoc la michelangeliana Pieta in timp ce in curte, sprijinite pe doua capre solide de lemn se afla trunchiurile masive a doi stejari de-abia trase la joagar si menite sa devina monumentala poarta maramuresana traditionala.

In casa muzeu mai atrag atentia cruci miniaturalele sapantene, modele stravechi ale celor dintai alaturi de omagii aduse maestrului Ion Stan Patras, recunoasteri oficiale ale artei sale, o multime de blide viu pictate, neaparat pe celebrul fond albastru caracteristic decorarii crucilor de lemn de aici.
Oripileaza insa, functionand sever precum un binevenit memento, reprezentarile omagiale ale odiosului, si mult prea tardiv impuscatului, nostru iubit conducator, Nicolae Ceausescu.

Urmeaza o mica demonstratie realizata de catre Pop Dumitru Tincu, prin care ne arata desavarsita sa arta a cunoasterii, descoperirii, stapanirii, daltuirii si pictarii lemnului, o alta facuta de catre fratele sau mai tanar, privind migaloasa pictura a blidelor ceramice totul dublat de nelipsita sedinta video-foto dupa care, din nou in eterna criza de timp.

Ne luam ramas bun si plecam repejor pe valea Sapanta (in amonte), dincolo de camping, pastravarie si, pe urma de intrarea spre renumitul borcut unde multa vreme se imbuteliase apa minerala de Sapanta (azi un promiscuu loc de picnic).
Lasam la stanga trei foste cabane forestiere lasate-n paragina in loc sa fie amenajate si exploatate turistic, tot la stanga raman Apa Rosie, de fapt doua stranii izvoare despartite de nu mai mult un metru distanta, unul cu apa cristalina, celalalt cu ape ruginii, intens mineralizate.

In dreapta, dincolo de valea Sapanta din ce in ce mai spectaculoasa si salbatica, admiram o vreme Piatra Borcutului (fief al ursilor si mistretilor).
La confluenta dintre valea Sapanta cu valea Nadosa o luam in sus pe drumul auto forestier recent reparat cu balast de rau cilindrat.
Dupa circa 12 km (din fata Cimitirului Vesel), incantati de valea Nadosa cu malurile stancoase formate din piroclastite andezitice pluristratificate si acaparate de manunchiuri de feriguta, alaturi de numeroasele sale repezisuri, marmite si bulboane, ajungem deasupra cascadei Sipot.
Aici, apele tumultuoase se arunca sinucigase, spumos-involburate, peste pragul de roci vulcanice, fierband nebune in uriasa oala de dedesubt inainte de-a alerga neostoite spre est.

Initial vizitam cascada Sipot-zona superioara, apoi, profitam de o potecuta abrupta sapata-n serpentine scurte in malul geografic drept al vaii, coboram la talveg si admiram in deplina-i splendoare si salbaticie cascada Sipot.
Din nefericire, viiturile care au maturat si dus la vale fostul drum forestier din valea Runcu (mal drept inferior), fac ca accesul la si mai spectaculoasa cascada Runcu, situata diametral opus, spre sud-est adica, sa nu fie accesibila decat pietonal. Pentru acest scop trebuie mers pe jos circa o ora si jumatate o ora 45 de minute de la confluenta vailor Sapanta-Nadosa, depasind frumoasa si interesanta geologic cariera de andezite inspre valea Sapanta (amonte) pana la confluenta cu valea Runcu iar de acolo spre stanga, in amontele acesteia, cascada aflandu-se la sud de o impresionanta piramida triunghiulara constituita din bazalte stratificate, acoperita spre nord-est cu molidis pana-n crestet, stancos-verticala spre sud adica vizavi de suvoiul urias de apa.

Dupa ce admiram cariera de andezituri de pe valea Sapanta (versant geografic drept) coboram spre centrul comunei, reluandu-ne plimbarea pe la tarabele si chiosurile artizanale, strecurandu-ne cu greu printre cohortele de turisti veniti de pretutindeni, dedulcindu-ne cu fierbinti placinte cu brinza de oaie si marar, cartofi ori varza calita, vandute de doua iscusite seinence.
Pe urma admiram arta tesutului lanei in cergi de un lat si a torsului traditional al lanei chiar acolo, pe ulita si-n raspantiile aglomerate ale satului, spre deliciul si deplina satisfactie a celor interesati, totul cu scopul nedisimulat de pragmatic-intuitiv marketing.

Ratam intalnirea anterior re-reprogramata cu vestita familie a creatorilor si promotorilor artei populare traditionale maramuresene, sotii (dascali) Maria si Nicolae Pipas din Tisa, dupa-amiaza plecam spre Barsana (via Sighetu Marmatiei-Vadul Izei).

Ne oprim adesea, incepand din Oncesti, si admiram gospodariile, casele si portile de lemn tradtionale de-acolo, suntem invitati sa vizitam curti, ograzi autentice sau ispititi sa achizitionam migalos lucrate piese autentice de vechi costume populare.
Nu doar in Oncesti, Nanesti ori Barsana perpetua si azi asezatul satenilor la taifas si meditativa espectativa pe bancutele de lemn dinaintea portilor.

Alaiuri automobilistice agresiv-galagioase de nuntasi se vanzolesc pe soseaua ce duce-n amontele vaii Izei catre Moisei si Borsa ori Bistrita.

Abia ajungem in Barsana, ne abatem spre stanga, abandonam autoturismul, suim treptele de piatra in serpentina strajuite de o balustrada din grinzi de stejar si ajungem la biserica de lemn monument istoric UNESCO, Intrarea Maicii Domnului in Biserica, datata 1720 dar aflata in acel loc numai de pe la 1800.

S-a inserat deja, iar la aceasta ora nu mai e cine sa ne deschida si prezinte sfantul lacas vestit nu doar datorita frescelor sale reprezentand teme desprinse din Geneza si Judecata de apoi realizate avangardist, cu influente de baroc si rococo, de catre zugravul Toader Hodor, asa ca le admiram numai pe dinafara, de la sarpanta cu streasina dubla si dranitata de lemn, la scara ce suie-n turla avantata, totul incadrat de specialitsti stilului blockban.

Luna plina, laptos-auriu-sangerie, ca si liliachiile irizatii crepusculare ale cerului, tradeaza iminenta schimbare a vremii, fapt anuntat si de catre ANM.

In timp de coboram de la biserica spre est ne atrag atentia sagetile turlei ascutite si acoperite cu tabla galvanizata ale bisericii greco-catolice din Barsana iar undeva departe, spre vest, Culmea Pietrei (stancosul lant vulcanic) si Piatra Tisei din Vadu Izei sunt mangaiate de cele din urma raze ale soarelui.
Facem un mic ocol pe o ulita laturalnica, surprinzand imaginea unor vechi case de lemn din Barsana, uneori cu lenesele pisici torcand adormite pe prispa, alteori rafalele de vant rascolind amenintator-turbate perdelele dense de vita de vie ale prispelor de lemn inguste pe care, curioase, ies sa ne intampine gazdele in straie populare.

Mai apoi, intr-o curte, asezate pe scaunele de lemn sau lavite inguste de brad, dam peste un grup de abile femei, unele dintre ele destul de varstnice dar cu toate mari mestere in umplutul micutelor si delicioaselor sarmalute in foi de varza.
Sute de astfel de minunatii sunt deja riguros si-artistic chiar asezate intr-o mare oala, in alte vase mai mici ori in blide albe de ceramica asteptand sa fie folosite frunzele oparite de varza dulce sau umplutura rosietica, din carne tocata de vitel si porc amestecata cu orez si condimente.

Bravele socacite isi exprima regretul sincer ca am sosit mult prea repede, sarmalele urmand sa fie puse ceva mai tarziu la fiert, urmand sa fie servite abia duminica oaspetilor adunati la casa socrului mic.

Din nou ne ajunge din urma noaptea si, datorita frecventelor si tot mai numeroaselor alaiuri automobilistice de nunti intalnite pe masura ce ne apropiem si intram in Borsa, ajungem la Pensiunea Timis Maria si Stefan din Borsa Fantana doar la ceasul celui din urma nostru revelion de august. Inainte cinam la Pensiunea Ancuta din Borsa Poiana... inchiriata, precum absolut toate localurile, pentru nunta.

Primitoare si racoroasa e camera pensiunii, de vis e dusul fierbinte si repede adormitor.
Ne astepta ultima zi a aventurii noastre maramuresene.

Citeste si:
Ghid in Maramuresul Istoric. De la Hora la Prislop la nunta din Sarbi, pe Valea Cosaului
1 septembrie 2008

Ghid in Maramuresul Istoric. La Manastirea Barsana si Manastirea Sapanta Peri
28 august 2008

Ghid in Maramuresul Istoric. La Izvorul Albastru al Izei-Manastirea Sf. Ilie Prooroc Dragomiresti-Ieud
27 august 2008

Ghid in Maramuresul Istoric, in rezervatiile naturale Piatra Rea si Cascada Cailor
26 august 2008

Ghid in Maramuresul Istoric, in Pietrosul Rodnei
25 august 2008

Ghid in Maramuresul Istoric - De pe Valea Marei in Parcul National Muntii Rodnei-Zanoaga Iezerului Pietrosului Rodnei
21 august 2008

Ghid in Maramuresul Istoric, pe Valea Cosaului
20 august 2008

Nu exista comentarii la aceasta stire

Adauga comentariul tau referitor la aceasta stire

Numele:

Subiect:

Comentariu:

DACA MESAJUL DVS. NU APARE IMEDIAT INSEAMNA CA E IN CURS DE VALIDARE.
Va rugam sa formulati comentarii civilizate, fara calomnii, injurii sau trivialitati. Nu instigati la ura, violenta sau acte de discriminare. Argumentati-va opiniile.
Respectarea regulilor va ofera garantia publicarii comentariului.
Va multumim
Atentie: Intreaga responsabilitate asupra mesajului trimis apartine in exclusivitate autorului.

Ultimele stiri din Turism