Ghid in Maramuresul Istoric. La Manastirea Barsana si Manastirea Sapanta Peri

Portal eMaramures.ro - PAGINA START

STIRI MARAMURES – ziar electronic actualizat non-stop cu stiri din Baia Mare, Sighet, Borsa, Targu Lapus...

actualizat azi, ora 23:28:00

RSS | Contact | Newsletter | Login | Cont nou

Cauta in:

ULTIMELE STIRI

FORUM - COMENTARII

GHID - AGENDA ZILEI

Comunitate

112

Sport

Afaceri

Politica

Turism

Cultura

Stiri nationale

Stiri externe

Sanatate

Monden

TIC

Alegeri locale 2008

Alegeri parlamentare

Sarbatoarea Castanelor

Comunicate de presa

Galerii FOTO

Stiri VIDEO

Cursul valutar

CURS VALUTAR - Cursul de schimb BNR valabil pana in 3 septembrie 2010 - ora 13.00

02.09.2010 15:24:01

Euro - 4,2616 lei

Dolar

Dolar SUA - 3,3203 lei

Aur

Aur (gr.) - 133,2076 lei

Vremea

METEO - Vremea in Maramures
09.02.2010 18:12:23

3 septembrie
vreme instabila;
cer innorat;
vant slab;
Maxime: 16/19º C
Minime: 3/11º C
Temperaturi in judet: Instabilitatea atmosferica persista in majoritatea zonelor din judet. Mercurul termometrelor va urca pana la 19 grade in Baia Mare, 18 la Sighet si Seini, 16 in Cavnic si Targu Lapus si 15 in Borsa.
Tendinta vremii: In urmatoarele zile, maramuresenii vor avea parte de alternante de soare si ploi. Maximele vor oscila intre 15 si 21 grade Celsius. Vremea se va incalzi abia sambata, cand temperaturile vor ajunge pana la 24 de grade. Duminica, insa, ploile vor reveni in Maramures.
Sambata, 4 septembrie
cer partial senin
Max: 24º C
Min: 8º C
Duminica, 5 septembrie
cer partial innorat
Max: 20º C
Min: 5º C

Turism

Ghid in Maramuresul Istoric. La Manastirea Barsana si Manastirea Sapanta Peri

15:57:45 28 august 2008 | autor: Lucian Petru Goja

tipareste

Yahoo!

comenteaza

Ziua a 6-a - 15 august 2008
Traseul de astazi porneste din Ieud unde vizitam Biserica din Ses, apoi asistam la slujba de Sfanta Maria la Manastirea Barsana, plecam spre Manastirea Peri-Sapanta si Cimitirul Vesel din Sapanta, iar seara innoptam in Sighet.

Cocon morosan la Manastirea Barsana

Cocon morosan, cu familia, la Manastirea Barsana - Autor: Lucian Petru Goja

Vezi galeria foto (click aici...)

E ziua Adormirii Maicii Domnului dupa o fierbinte noapte cu stele puzderie, cant de greieri si luna plina.
Dimineata, la micul dejun, gazdele noastre (de la Pensiunea Aurora- Ieud) ne surprind, pe langa celelalte delicioase si apetisante bunatati de tot felul, cu dulceata de afine si pepene galben iar o ceasca de lapte proaspat reprezinta pentru noi superlativul (cafeaua bauta cu stacana reprezentand ritualicul uzual matinal diurn).

Pornim cu greu, luandu-ne ramas bun, aruncam o cautatura crucificatului deal Pades, prunilor incarcati de bogatul rod, splendidelor flori din jur apoi ne apropiem de Biserica din Ses-Ieud.
Initial o luam pe o ulita laterala inierbata, de unde avem o prima perspectiva a armonios-impresionantului edificiu construit din lemn (dinspre altar) apoi din flancul nord-estic, luam aminte la cruci, multe din lem si avand pe ele daltuit, cu mult har, trupul rastignit al Mantuitorului.
Abia dupa aceea intram prin tintirim si ne oprim impresionati in fata locurilor de veci ale vestitilor inaintasi ai familiei Dancus.
Incepem imediat vanatoarea de imagini din diferite perspective desi lumina nu e tocmai cea ideala, umbrele si numerosii pruni jucandu-ne feste. Ne spunem insa, amagindu-ne, ca vom reveni dupa-amiaza pentru a mai trage aici cateva cadre dar mai ales pentru a vizita bijuteria ieudeana inclusa patrimoniului UNESCO, Biserica din Deal (aflata in restaurare). Evident, din nou nu vom avea timpul alocabil.

Cocosii canta optimisti, ciorile ii bruiaza croncanind carcotasi, ce mai, e o splendida dimineata adevarata la tara.
Pentru a nu rata slujba de la Manastirea Barsana (care poate incepe imediat dupa ora 8,30) pornim imediat intr-acolo, avand de parcurs numai 18-20 km in avalul Izei.

Parcam la capatul puntii suspendate pe cabluri deasupra Izei, in fata intrarii la manastire apoi, asaltati de obraznicii si agresivii cersetori rromi, nelipsiti nu doar de la asfel de evenimente, acum pusi repede la punct de politia comunitara si jandarmi, suim spre poarta monumentala a Manastirii Barsana.

Pentru mine, aceasta e a nu mai stiu cata revenire (nu insa la un astfel de maret eveniment ecumenic), pentru colegi o premiera.
Ne impresioneaza pe toti echilibrul de ansamblu, de la cel al arhitecturii inspirata de arta traditionala a lemnului, o imbinare de artistic-svelt bucovinean cu armoniosul si ceva mai sobrul stil maramuresan, cu peisagistica generala.
Numeroase si policrome flori acompaniaza aleile pavate si scot in relief, asa cum bine-i sade oricarui lacas al Domnului, pervazurile, verandele, jardinierele bisericii, altarului de vara, bibliotecii ori a chiliilor maicutelor.

Treptat parcarea, apoi si o jumatate din carosabilul spre Barsana dar si catre Stramtura, e invadata de sutele de autoturisme carora li se alatura microbuzele si autocarele.
Pelerinii de pretutindeni suie imediat, frumos invesmantati, in straie populare aproape integral traditionale sau in tinuta de oras, punandu-ne la treaba (surprins chipuri, imagini, atitudini, evenimente).
Animatia si agitatia sporesc intr-un perceptibil crescendo firesc. Maicutele umbla cu treburi de ici, colo prin curtea Manastirii Barsana, li se alatura mai apoi si preotii care vor oficia slujba liturgica.

Explicam chiar de la intrare maicutei de la poarta Manastirii Barsana rostul nostru pe-acolo dar ni se spune ca pentru a ni-l implini, avem musai nevoie de acordul maicii stareta, cuvioasa Filofteia.
Aceasta vine repede si ne contacteaza, impresionandu-ne placut cu caldura, firescul dar mai ales pragmatismul sau organizatoric-managerial admirabil, permitandu-ne prompt sa ne realizam proiectul dupa ce o asiguram cu nu vom deranja prin nimic sacrul eveniment al acestei zile.

Curtea Manastirii Barsana se umplea treptat de enoriasi iar camerele video si aparatul foto torc imagini dupa imagini, de la cele de ansamblu, la portrete de tarani, taranci, tinere si copiii minunati, multi abia desprinsi de la sanul grijuliilor lor mame si umbland pofticiosi cu manutele lor dolofane dupa biberonul cu lapte, dar si smochinite de truda, griji, necazuri si adunatele decenii, chipuri hieratic transpuse, de batrane.

O procesiune ritualica precedata de purtatorii de prapori suie catre Manastirea Barsana iar micul cor face multimea sa amuteasca.
Nu peste mult vedem o maicuta batand toaca in timp ce ocoleste de jur imprejur sfanta biserica, oprindu-se-n cele patru zari, iar clopotele marcheaza debutul slujbei oficiata de un sobor de preoti acompaniat divin de un restrans grup de maicute.

Precum altadata, student fiind la Timisoara, intr-o torida zi de vara dinaintea plecarii in practica, intrand intr-o catedrala catolica din piata Unirii, in racoarea si linistea careia o soprana de la opera intona o ravasitoare cantata de Bach, acompaniata fiind la orga, sau peste multi ani, abia descinsi, alaturi de tatal meu, dintr-o reusita tura alpina intreprinsa in Ceahlau, odihnindu-ne rezemati de parfumatele capite de otava proaspata adunate in livada Manastirii Franciscane din Lazarea, aproape de fostul castel al lui Petru Rares, azi o frumoasa expozitie permanenta de arta plastica, auzind la ceas de vecernie sacrul canon al dangatului clopotelor venind de la invecinatele biserici, romano-catolica, reformata, ortodoxa, greco-catolica si franciscana, pentru a se amalgama in eter, ascultand acum divina voce a maicutei, solista soprana, armonios imbinat cu cel al micului cor de maicute, totul suprapus pe vocile de tenor sau baritonale ale soborului de preoti, am simtit inca o data pogorand asupra-mi harul cel sfant, incontrolabila vibratie interioara.

Fara a fi un credincios practicant, doar sensibil fiind, si mai ales deplin deschis catre frumosul, sa-i spunem, artistic, e imposibil ca-ntr-un astfel de grandios, dar nu ostentativ-arogant, eveniment ecumenic, sa nu te infiori si sa nu te micesti privind umil inlauntru-ti, gandindu-te si-apoi rugandu-te, Lui si deopotriva Ei, Fecioarei Maria cea care-i daduse viata si puterea indurarii, sacrificiului suprem intru izbavirea pacatelor lumii.

Nu stau o clipa locului, ma simt precum neobositul vanator in cautarea ineditului, spiritual deplin deschis precum un avid burete, amestecand vizual-mental imaginile prelevate cu sonor-caldele impresii captate in valuri dinspre altarul de vara.

Dupa o vreme urc spre liziera padurii, fiind aici neplacut impresionat la vederea acelui mic tarc din plasa de sarma in care doua caprioare se roteau obsesiv, si mai ales nepermis de constrictiv, prin batatura noroioasa, ca a unei cocine de porci, inexplicabil atata timp cat livada din jur ar putea cosntitui un excelent spatiu pentru aceste captive si gingase fapturi inuman sechestrate.
Imaginea bietelor fapturi incarcerate contrasta flagrant cu spiritul milostiv-crestin ortodox, cel putin asta simteam eu.

Frumoasa, cuprinzatoare, e imaginea ansamblului monahal vazut in plonjeu de la liziera spre valea Izei si Barsana (zona de est).
Impresionant micul cimitir de-acolo in care, intr-un mormant, se odihneste pe veci o profesoara universitara frantuzoaica ce-a indragit si admirat nespus aceste locuri maramuresene haruite de Dumnezeu.

Cobor din nou spre altarul de vara trecand si pe la podul de lemn suspendat deasupra unui mic tau in care sclipesc feeric banutii argintii aruncati de enoriasi, apoi pe la izvorul manastirii, frumos incadrat de un mic paraclis cioplit din lemn masiv si impodobit cu icoane sfinte.
Soarele arde nemilos, pruncii sunt treptat pititi pe la umbra boschetilor ori prunilor, slujba se apropie de sfarsit.
La terminarea ei, atunci cand suvoiul uman incepe sa se deserte-n afara, spre soseaua Sighet-Borsa, blocand-o vremelnic, putem realiza cat de mare fusese interesul miilor de enoriasi pentru acest eveniment sacru al sfarsitului de vara.
Impresionat si laudabil mi se pare faptul ca evenimentul nu degenerase nicio clipa in kitsch si mercantilism.

Cu tolbele aparatelor video si foto pline de imagini, alaturi de cele mult mai fidelele si sensibilele stocate-n fisierele mintilor si inimilor noastre, plecam spre vestita Sapanta, pentru a vizita o alta bijuterie arhitectonica cioplita-n lemn, Manastirea Peri-Sapanta (inca neterminata), si ea una pentru maicute.

In drum, trecem prin Sighetu Marmatiei, Sarasau, Campulung la Tisa, oprim pentru a panorama cand spre Piatra Iepii, cand spre Zakarpatya si sinuoasa curgere a Tisei marcata de cohortele verzi-argintiilor salcii, in cele din urma catre impozanta Piatra Sapantei iar in dreapta ei si-n doua planuri diferite, impaduritele varfuri Neresenul Mare si Mic.

Inainte de-a ajunge in Sapanta (centru) cotim la dreapta, acompaniind pe vreo 200 de metri valea Sapantei - ultima portiune (indiguita relativ recent), pana aproape de confluirea sa cu Tisa.
Intram apoi in ceea ce (pana inainte de proiectul parintelui Lutas de realizare a Manastirii Peri) fusese aria naturala protejata de stejari de ses Peri-Sapanta, ulterior aceasta fiind realmente decimata iar falnicii arbori (cu tulpini groase depasind frecvent 1,2 -1,5 m diametru) secerati de drujba au fost folositi (sa o spunem, deplin ilegal dar cu folos in cele din urma) pentru realizarea grandiosului edificiu monahal a carui biserica de lemn, cu trei niveluri, sarpanta dubla si cu o cruce de fier in varf inalta de 7 m, a devenit cea mai inalta constructie romaneasca din lemn, depasind biserica monument istoric inclus patrimoniului UNESCO, Surdesti.

Un tanar codru de stejari, printre care au mai scapat putine exemplare nedoborate din falnicii stejari de ses ai fostei rezervatii, inconjoara santierul maretei manastiri.
Aleea coteste spre est, lasand in urma valea Sapanta, punandu-te subit in fata impecabilei sulite dranitite a bisericii, chiliile maicutelor sunt ceva mai in spate, partial disimulate-n padurice, altele se construiesc la dreapta bisericii, in apropierea paraclisului de vara, o trietajata pagoda construita, cioplita si ornamentata din stejar masiv, trei busteni impresionanti (sugerand probabil Sfanta Treime) servind drept pristol.

Mai mult ca sigur stam (de fapt umblam neobositi, vedem si admiram) mai bine de doua ceasuri exteriorul, si apoi interiorul, bisericii neterminate, slujbele slujindu-se in prezent in demisolul acesteia, simplu dar frumos ornamentat, construit ingenios din boltita caramida aparenta.
Urmeaza apoi vizitarea scrupuloasa a altarului de vara.
Turisti romani, nemti, spanioli, italieni, ucrainieni, cehi, polonezi, belgieni etc. vin si pleaca, evident placut impresionati de cele vazute, multi odihnindu-se minute-n sir la umbra paraclisului de vara sau al codrului tanar din jur.

La ceas de vecernie, o tanara maicuta dotata de Dumnezeu cu un extraordinar simt muzical si mai ales al ritmului, bate impresionant toaca din lemn de paltin (cu un singur ciocan de lemn) apoi trage clopotul instalat inafara bisericii.
Abia atunci ne retragem, amintindu-ne ca eram tare departe de impunerile programatice (si nerespectate de regula) ale graficului si-atunci pornim spre Cimitirul Vesel din Sapanta.
In drum admiram ciopoarele de gaini si cocosii semeti dinaintea caselor si ograzilor sapantenilor, mai apoi o mica turma de capre neastamparate si hraparete.

Se insereaza binisor cand ajungem dinaintea Cimitirului Vesel, cu impozanta biserica greco-catolica aflata-n curs de renovare, ceea ce ne impiedica (din pricina schelelor) sa admiram vestitele sale icoane exterioare uriase realizate din policrom temperat mozaic.
A disparut si poarta atipic maramuresana, cioplita si pictata in maniera in care, in anul 1935, mesterul-ctitor Ion Stan Patras, inmormantat in fata bisericii, realizase cea dintai cruce din Cimitirul Vesel, absolut unic in felul sau si intre timp devenit de notorietate internationala.

Inca de la intrarea in Cimitirul Vesel atrage atentia albastrul din fundalul crucilor apoi pigmentatia vie, simbolistica si decoratiunile portiunilor superioare ale crucilor dar particularitatea deplina a acestora este conferita de epitafurile acidele, pamfletare, ludice ori trist amare alteori, daltuite-n lemn ulterior pictate cu migala si talent.
Merita sa citesti fiecare epitaf pentru a afla bunele, alteori relele, din viata celui dus la cele vesnice, amuzandu-te cateodata, alteori oripilandu-te in fata atrocitatilor si nedreptatilor sortii, in cele din urma resemnandu-te, poate chiar bucurandu-te pagan-histrionic dupa pragmaticul precept, vii cu vii, mortii cu mortii, fara a uita insa ca fiecare din noi se naste...(poate nu doar) pentru a muri-ntr-o zi.

Pentru a te bucura de lumina calda a soarelui si admira ideal Cimitirul Vesel trebuie sa ajungi acolo la primele ceasuri ale diminetii ori acum asfintea, soarele fiind pregatit sa dispara dupa codrii Remetiului si Teceului Mic, invaluind intreg ansamblul in caldu-i giulgiu auriu-purpuriu.
Nu peste mult luna plina, alb-laptoasa, straluci pe bolta intunecata a cerului.
Ne oprim s-o admiram la iesirea din Sapanta, la marele cimitir evreiesc cu pietre de capatai din piatra, in drum spre Perla Maramuresului din Sighetu Marmatiei unde... ne astepta penultimul revelion de august petrecut impreuna.

Citeste si:
Ghid in Maramuresul Istoric. De la Hora la Prislop la nunta din Sarbi, pe Valea Cosaului
1 septembrie 2008

Ghid in Maramuresul Istoric. De la Sapanta la biserica monument istoric UNESCO din Barsana
29 august 2008

Ghid in Maramuresul Istoric. La Izvorul Albastru al Izei-Manastirea Sf. Ilie Prooroc Dragomiresti-Ieud
27 august 2008

Ghid in Maramuresul Istoric, in rezervatiile naturale Piatra Rea si Cascada Cailor
26 august 2008

Ghid in Maramuresul Istoric, in Pietrosul Rodnei
25 august 2008

Ghid in Maramuresul Istoric - De pe Valea Marei in Parcul National Muntii Rodnei-Zanoaga Iezerului Pietrosului Rodnei
21 august 2008

Ghid in Maramuresul Istoric, pe Valea Cosaului
20 august 2008

Nu exista comentarii la aceasta stire

Adauga comentariul tau referitor la aceasta stire

Numele:

Subiect:

Comentariu:

DACA MESAJUL DVS. NU APARE IMEDIAT INSEAMNA CA E IN CURS DE VALIDARE.
Va rugam sa formulati comentarii civilizate, fara calomnii, injurii sau trivialitati. Nu instigati la ura, violenta sau acte de discriminare. Argumentati-va opiniile.
Respectarea regulilor va ofera garantia publicarii comentariului.
Va multumim
Atentie: Intreaga responsabilitate asupra mesajului trimis apartine in exclusivitate autorului.

Ultimele stiri din Turism