Ghid in Maramuresul Istoric. La Izvorul Albastru al Izei-Manastirea Sf. Ilie Prooroc Dragomiresti-Ieud

Portal eMaramures.ro - PAGINA START

STIRI MARAMURES – ziar electronic actualizat non-stop cu stiri din Baia Mare, Sighet, Borsa, Targu Lapus...

actualizat azi, ora 23:28:00

RSS | Contact | Newsletter | Login | Cont nou

Cauta in:

ULTIMELE STIRI

FORUM - COMENTARII

GHID - AGENDA ZILEI

Comunitate

112

Sport

Afaceri

Politica

Turism

Cultura

Stiri nationale

Stiri externe

Sanatate

Monden

TIC

Alegeri locale 2008

Alegeri parlamentare

Sarbatoarea Castanelor

Comunicate de presa

Galerii FOTO

Stiri VIDEO

Cursul valutar

CURS VALUTAR - Cursul de schimb BNR valabil pana in 3 septembrie 2010 - ora 13.00

02.09.2010 15:24:01

Euro - 4,2616 lei

Dolar

Dolar SUA - 3,3203 lei

Aur

Aur (gr.) - 133,2076 lei

Vremea

METEO - Vremea in Maramures
09.02.2010 18:12:23

3 septembrie
vreme instabila;
cer innorat;
vant slab;
Maxime: 16/19º C
Minime: 3/11º C
Temperaturi in judet: Instabilitatea atmosferica persista in majoritatea zonelor din judet. Mercurul termometrelor va urca pana la 19 grade in Baia Mare, 18 la Sighet si Seini, 16 in Cavnic si Targu Lapus si 15 in Borsa.
Tendinta vremii: In urmatoarele zile, maramuresenii vor avea parte de alternante de soare si ploi. Maximele vor oscila intre 15 si 21 grade Celsius. Vremea se va incalzi abia sambata, cand temperaturile vor ajunge pana la 24 de grade. Duminica, insa, ploile vor reveni in Maramures.
Sambata, 4 septembrie
cer partial senin
Max: 24º C
Min: 8º C
Duminica, 5 septembrie
cer partial innorat
Max: 20º C
Min: 5º C

Turism

Ghid in Maramuresul Istoric. La Izvorul Albastru al Izei-Manastirea Sf. Ilie Prooroc Dragomiresti-Ieud

13:30:34 27 august 2008 | autor: Lucian Petru Goja

tipareste

Yahoo!

comenteaza

Ziua a 5-a - 14 august 2008

Plecam din Borsa, avand planificat pentru astazi urmatorul traseu: dealul Moiseiului, Preluca Izei, Izbucul Izei (Izvorul Albastru al Izei), Sacel (la mesterul Burnar Tanase), Salistea de Sus, Manastirea Dragomiresti, Ieud

Procesiune de Sfanta Maria in Saliste

Procesiune de Sfanta Maria in Saliste - Autor: Lucian Petru Goja

Vezi galeria foto (click aici...)

Dimineata tragem mai intai o fuga pe la valtoarea din valea Zanoaga profitand de iluminarea diminetii (am ajuns la ea, cu o seara inainte, in conditii precare de lumina), pe urma o luam spre dealul Moiseiului.

Oprim undeva catre cumpana apelor si admiram minunatele terasari si gospodarii muntenesti de pe raul Viseu (versant geografic drept), perspectiva inedita spre varful Picioru Caprei si Toroioaga dar si ascendent-cuprinzatoarea imagine a Pietrosului Rodnei vazut dinspre Moisei, valea Izvorul lui Dragos via Golgota iar in dreapta lor varfurile Buhaiescu Mare si Mic, Culmea Jireada si varful Gropilor.

Continuam mai apoi vreo 100 de metri, o cotim in stanga (sud) pe drumul auto-forestier care, in circa 9 km desfundati, ne conduce catre Izbucul Izei, vestit, cu alte cuvinte pe valea Izei (la obarsie).
Din nou oprim insa pentru a panorama spre aceleasi vaste peisaje sau, mult mai aproape, admirand micile holde cu cartofi, parcelele cu imense flori portocalii dar si mici pepeni porcesti, jirezi, clai, fanare, carute trase de frumosi cai semigrei, unele incarcate cu busteni, altele intorcandu-se de la o prima repriza ultramatinala de coasa a fanului sau otavii.

Ne apropiem pe urma de valea Izei (flanc geografic drept) insa nu putem rezista tentatiei de-a urmari spornica activitate a unei tinere familii din Moisei, barbatul asudat de truda cosind de zor, sotia intorcand brazdele sau spargand capitele cu parfumata otava adunate-n precedenta zi. Ii ajuta cele doua fetite ale lor, nu mai mari de-o schioapa.
Ne fura ochii si splendidele tufe de soc debordand de ciorchini rubinii, alaturi de acelea de strugurii ursului, verzi-rubinii-sticloase, imensele buchete de vetrice creata (Tanacetum vulgare) cu umbrelute de butonate flori portocalii, campanulele de tot felul, cimbrisor.
Microfauna nevertebrata, de la albine, bondari la coleoptere, e extrem de prezenta, stimulata fiind de soarele din ce in ce mai fierbinte.

Continuam pana in dreptul unei foste cabane forestiere, in fundal stanga profilandu-se primii pereti calcarosi de pe valea Izei (flanc geografic stang) iar in dreapta lor si intr-o rectangular-ascendenta poiana de un verde crud, apar cateva salase, colibi, o stana, toate fiind acum pustii.

Trecem pe langa mai vechea (si mereu improspatata) halda uriasa de rumegus provenit de la gaterele celor din Moisei, scursa spre valea Izei (mal drept) si periodic antrenata la vale de viituri.

Iza e din ce in ce mai jos, greu vizibila datorita arboretului si strasnic colmatata cu ragalii, busteni, resturi de ramuri. Ceva mai sus, la stanga drumului ingust si prost intretinut, apar pereti sistos cristalini mustind de susurande izvoare-perdele sau imense conuri aluvionare de sisturi cristaline traversate de zglobii paraie ce afluiesc in raul Iza. Intalnim camioane ce cara busteni de la poalele nordice ale Batranei dar si atelaje incarcate cu busteni de molid.

Adesea coboram in albia raului Iza, apropiata in zona superioara de drum, admiram si imortalizam repezisurile, toplitele frecvente, marmitele spectaculoasele si peretii calcarosi, cu molidis intunecat pe crestete dar si cu formatiuni carstice facil vizibile dar mai dificil accesibile in lipsa tehnicilor si dotarilor speo specifice.
Din nefericire splendidul, pana nu demult, canion ingust, involburat-laptos, din departare auzibil multumita vijelioaselor sale ape, a disparut prin colmatarea din iulie cu ragalii, lemne, arocament.

Dintr-o data, ajungem in Preluca Izei, panorama se deschide larg lasand vederii fanatele delimitate de garduri din barne, case si gospodarii muntenesti, molidisul, pe alocuri defrisat, splendid in unele locuri sau devastat si dezradacinat de violente furtuni.

Preluca Izei- partea de nord-vestic arata - acum ca o imensa rampa de afluire, sortare, debitare si incarcare a bustenilor, preponderent de conifere.
Admiram unduirile albastrii ale fumului ivit din hornul unei case, muncitorii forestieri care ne confunda cu niscaiva specialisti de drumuri si poduri, rugandu-ne sfiosi sa le reparam cat mai curand caile precare de acces, distruse consecvent de catre cei care exploateaza forestier zona, dar si flora diversa din fanatele deocamdata neafectate de taisul coasei apoi continuam spre izbuc.

Oprim din nou pentru a admira valea Izei (talvegul ingust) format din pluristratificate marne grafitate.
Abandonam SUV-ul la intrarea spre asa-zisa rezervatie naturala Izbucul Izei semnalata de un panou informativ iar spre sud-est de putin ramasele pe trunchiurile de molizi patrate alb-rosii, multe disparand o data cu secerarea arborilor.

Avem de mers pe jos nu mai mult de 200 m, lasam in dreapta uriasa cabana silvica, fosta proprietate a Directiei Silvice Baia Mare-Ocolul Silvic Dragomiresti, pare-se vanduta in aceasta primavara unui privat, major exploatator forestier si prelucrator de masa lemnoasa din Viseu de Sus.

Talvegul spectaculos, constituit din marne grafitate, e spurcat de betoanele spalate de viituri, jegul menajer din spatele cabanei etc.
Podul de lemn ce conduce spre Izvorul Albastru al Izei e distrus pe o patrime, bustenii fiind luati de viituri, la stanga acestuia si in sus, ramuri si deseuri lemnoase provenite dintr-o violenta furtuna din urma cu doi ani colmateaza partial splendidul curs de apa.
Doboraturile de vant impieteaza si izbucul propriu-zis. Acolo viitura a maturat si podetul neinspirat instalat pentru privitori, lasandu-l pe-o rana.
Au ramas in schimb oribilele trepte de beton, la fel de imbecil si inutil amenajate pentru cei ce doreau sa admire ca la circ ivirea Izei printre stancarii dupa un parcurs subteran de peste 2,4 km, in mare parte prospectat si cartat speologic de catre clujeni si baimareni.
Iza practic e o continuare a izvorului Batrana care, dupa o scurta evolutie supraterana, dispare-n Ponorul Izei, spectaculos, aflat la sud-vest, sub muntele Batrana, continuand printr-o lunga pestera dezvoltata-n gresii si calcare pentru a reapare mai apoi la lumina zilei.

Din fericire, ciuperca-pagoda amenajata in iepoca de aur pe o betonata platforma hexagonala, la nici 30 m vest de Izbucul Izei, servind drept loc pentru fanfara si spectacole folclorico-proletare de Ziua Minerului, a cazut prada putregaiului, in prezent martor ramanand doar planseul geometric, betonat si o fundatie. Langa ele, nelipsitul jeg turistic picnicaresc.

Cu alte cuvinte, o alta bijuterie naturala morosana e pangarita de nesimtiti si needucati iar cei care (scriptic) au in grija aceasta arie protejata, evident nu-si fac defel datoria.
O evaluare profesionista si o radicala igienizare, inclusiv indepartarea doboraturilor de vant, treptelor de beton si o podetului de langa izbuc, se impun stringent

Luam aminte la numerosii bureti fotogenici, dar necomestibili, din jur apoi la glasurile unei trupe de suceveni veniti de cu seara la adunatul afinelor de pe versantii Batranei, intorcandu-se acum cu galeti, bidoane de 45-60 l legate-n carca precum niste rucsaci, debordand de savuroasele fructe adunate abil cu pieptenii coltosi de otel.
Ii asteapta un microbus VW in care-si vor pune greaua roada, talpuind insa pe jos pana-n Moisei fiindca drumul forestier e mult prea accidentat iar o greutate excesiva ar duce la distrugerea autovehiculului gandit pentru alte conditii de rulaj.

O luam si noi la vale, spre dealul Moiseiului, in coborare apreciind bravii apicultori ce-si expun marfa delicioasa pe la porti, in vecinatate drumului.
Oprim la intrarea spre Sacel, acolo unde-n dreapta Izei se inalta ciudata si pitoreasca imensa piramida terasata, cu fanate ori holde verzi pana-n crestet.
Oprim si la puntea de peste Iza, cautandu-l, fara succes, pe vestitul confectioner de masti populare carnavalesti, din piei de capra si oaie, Vasile Susca din Sacel.
E plecat la un targ artizanal in Tg. Mures.

Nu departe, tot in Sacel dar la nr. 362 de pe ulita Valea Bistritei, locuieste celebra familie a lui Burnar Tanase, ceramist, descendent al olarului Tanase Cocean.
Aici suntem generos primiti, si ni se dau pertinent-calde informatii, de catre junele (de doar 18 ani) ceramist Burnar Dumitru Tanase, nepotul lui Tanase Cocean, fiul lui Tanase Burnar.

Intram in atelierul-expozitie de ceramica nearsa, specifica Sacelului de milenii, dotat cu doua roti ale olarului, argila grasa extrasa din afundele puturi sapate la 7-8 m, si cu diametre de circa 2 m, in dealul Sacelului, pusa la pastrare in saci de polietilena pentru a nu se deshidrata, baroase si batalaua uriase de lemn impreuna cu diferite unele folosite la decorarea si colorarea vaselor.
Pe rafturi, pervazurile micilor ferestre ca si pe grinzile tavanului, sunt expuse vase deja arse si decorate, alaturi de altele, abia iesite din dibacele maini ale mesterilor, puse la zvantat minim 2, obisnuit 3, saptamani inainte de a fi arse in cuptorul de lut aflat la subsol si vechi de mai bine de cinci veacuri.

Nu suntem singurii vizitatori-cumparatori.
Apar in curand oaspeti straini carora tanarul mester le ofera explicatiile cuvenite in limba franceza.
Admirabil!
Privesc fascinat cuptorul, in minte revenindu-mi spontan cele 8 cuptoare dacice restaurate (din cele 13 descoperite de arheologi) in Mediesul Aurit (mai exact in lunca din dreapta Somesului). Asemanarile nu sunt neglijabile.
Ii sugerez mesterului tanar sa retina informatia si cand va avea ocazia sa nu rateze vizitarea acelui deosebit de interesant sit arheologic.

Din nou timpul alearga demential. E seara ultimului paraclis din postul Adormirii Maicii Domnului si nu vrem sa ratam slujba priveghiului la vreo biserica ori manastire.
Cea mai apropiata e Manastirea Dragomiresti spre care o-ntindem repejor.
In drum prin Salistea de Sus, intalnim un impresionant pelerinaj de mironosite invesmantate in alb, precedate de prapori, cantand dumnezeieste sub privirile pios-admirative ale satenilor adunati pe la porti sau/si autoturistilor in tranzit.

La Manastirea Dragomiresti ajungem doar in cea de-a doua parte a slujbei, intram prin poarta moroseneasca larga, cioplita-n stejar masiv ce precede avantatul suis spre sfantul lacas cu o zbuciumata istorie.

Curtea, paraclisul (altarul) de vara, biserica ca si prispa somptuasei chilii din lemn sunt pregatite pentru praznicul crestin de-a doua zi cu cergi inflorate si flori ce se adauga miilor de flori cultivate in batatura manastirii.
Nu peste mult, un roscovan-morcov crasnic trage clopotul ce-si va revarsa melodioasa chemare spre apropiatele Salistea de Sus si Dragomiresti, invitand credinciosii la reculegere, introspectie si ruga.

Manastirea Dragomiresti, aflam dintr-un inscris inspirat afisat la intrarea bisericii de lemn, a fost ctitorita in sec. XVII (1875) de catre un anonim, ulterior fiind distrusa.
In 1926 monahul Pimen Moldovan o reinfiinteaza pe Izvorul Baicului in locul numit -Valea Prihodistii.
Manastirea e distrusa de comunisti in 1949 prin incendiere, imediat dupa capturarea de catre odioasele organe de militie si securitate a vestitului Grup din Tibles (vajnici militanti anticomunisti si antisovietici). In incendiu scapa (miraculos) Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, cea facatoare de minuni si pictata pe lemn in sec. XVII.

In 1957 Nutu Codrea ridica bisericuta de lemn in locul numit Arinii Runcului unde va fi pastrata sfanta icoana.
Intre 1957-1990 se slujeste rar in biserica, aceasta fiind mai mult inchisa.
In 1990, ieromonahul Sofronie Perta, venit de la Manastirea Sf. Ilie din Toplita, o redeschide, reinnodand firul vietii calugaresti.
In prezent, Prea Cuviosul Parinte Protosinghel este staretul acestui lacas cu hramul Sf. Ilie Prooroc Tesviteanul (20 iulie), pelerinaje avand loc la sarbatorile Izvorul Tamaduirii si Nasterea Maicii Domnului (Sf. Maria Mica din 8 septembrie).

Inserarea a pogorat demult asupra Manastirii Dragomiresti cand o luam obositi catre Ieud.
Gasim loc pentru innoptat la Pensiunea Aurora a familiei de prof. Chindris Ioan si Aurora care, desi trecuse de ora 23,30 si nu se asteptau sa le calcam pragul, ne ofera o cina pe cinste, cu slanina afumata, fiarta si dreasa cu usturoi si boia de ardei dulce, carnati afumati, cas proaspat de oaie, pita pufoasa, nelipsita horinca de prune (total neglijata de noi in favoarea unei delicioase afinate preparata decurand).

Cinam sub copertina flancata de spalierii de vita de vie incarcati de rod, dupa ce chiar la intrare admiram splendizii trandafiri acompaniind troturul si gradinita de flori dinaintea casei in care atrage atentia ghizdul si roata fantanii traditionale (azi aceasta fiind pur decorativa).
Privirile ne sunt atrase de o caruta batrana cu roti de lemn si raf ingust de fier, in care zac tocuri de brad, putini, ciubere traditional folosite in activitatile pastorale, pe un patul de porumb din leturi patinate de brad de care stau atarnate unelte dulgheresti (diferite sfredele, un compas arhaic) si un sirag de droange pentru vite apoi, intr-un colt al curtii, piesa de rezistenta, un urias mojar din lemn de stejar, cu toarta asimetrica si un zdrobitor-maciuca cu doua capete simetrice folosite la zdrobirea semnitelor, prajite-n prealabil, de floarea soarelui care sunt transformate astfel in pogacea ce se introducea apoi in teascuri pentru stors pretiosul ulei.

La stanga Pensiunii Aurora, la nici 50 de m, se inalta bijuteria de lemn si incomparabilul tintirim cu cruci sculptate in lemn si piatra a Bisericii din Ses iar spre vest domina satul pitorescul deal Pades marcat cu o cruce mare de lemn in crestet, sfanta pavaza a stravechii comunitati.

Un dus... precede un alt revelion in toridul august ieudean si-apoi invocarea prelunga a lui Hypnos care intarzia sa ne ingreuneze ploapele datorita excesivei incingeri a dormitoarelor, peste zi.

Ne astepta o alta zi, sacra, cea a Adormirii Maicii Domnului pe care sugerez sa ne-o petrecemm, in buna parte, nu la Sfanta Manastire Moisei sau vestita Manastire Rohia din Tara Lapusului ci la o bijuterie monahala edificata dupa 1990 in Barsana, pe Valea Izei.

Citeste si:
Ghid in Maramuresul Istoric. De la Hora la Prislop la nunta din Sarbi, pe Valea Cosaului
1 septembrie 2008

Ghid in Maramuresul Istoric. De la Sapanta la biserica monument istoric UNESCO din Barsana
29 august 2008

Ghid in Maramuresul Istoric. La Manastirea Barsana si Manastirea Sapanta Peri
28 august 2008

Ghid in Maramuresul Istoric, in rezervatiile naturale Piatra Rea si Cascada Cailor
26 august 2008

Ghid in Maramuresul Istoric, in Pietrosul Rodnei
25 august 2008

Ghid in Maramuresul Istoric - De pe Valea Marei in Parcul National Muntii Rodnei-Zanoaga Iezerului Pietrosului Rodnei
21 august 2008

Ghid in Maramuresul Istoric, pe Valea Cosaului
20 august 2008

Nu exista comentarii la aceasta stire

Adauga comentariul tau referitor la aceasta stire

Numele:

Subiect:

Comentariu:

DACA MESAJUL DVS. NU APARE IMEDIAT INSEAMNA CA E IN CURS DE VALIDARE.
Va rugam sa formulati comentarii civilizate, fara calomnii, injurii sau trivialitati. Nu instigati la ura, violenta sau acte de discriminare. Argumentati-va opiniile.
Respectarea regulilor va ofera garantia publicarii comentariului.
Va multumim
Atentie: Intreaga responsabilitate asupra mesajului trimis apartine in exclusivitate autorului.

Ultimele stiri din Turism