DRUMETII BAITA - GUTIN TURISTIC - Pe varful Pietroasa, in debut de august

Portal eMaramures.ro - PAGINA START

STIRI MARAMURES – ziar electronic actualizat non-stop cu stiri din Baia Mare, Sighet, Borsa, Targu Lapus...

actualizat azi, ora 23:28:00

RSS | Contact | Newsletter | Login | Cont nou

Cauta in:

ULTIMELE STIRI

FORUM - COMENTARII

GHID - AGENDA ZILEI

Comunitate

112

Sport

Afaceri

Politica

Turism

Cultura

Stiri nationale

Stiri externe

Sanatate

Monden

TIC

Alegeri locale 2008

Alegeri parlamentare

Sarbatoarea Castanelor

Comunicate de presa

Galerii FOTO

Stiri VIDEO

Cursul valutar

CURS VALUTAR - Cursul de schimb BNR valabil pana in 3 septembrie 2010 - ora 13.00

02.09.2010 15:24:01

Euro - 4,2616 lei

Dolar

Dolar SUA - 3,3203 lei

Aur

Aur (gr.) - 133,2076 lei

Vremea

METEO - Vremea in Maramures
09.02.2010 18:12:23

3 septembrie
vreme instabila;
cer innorat;
vant slab;
Maxime: 16/19º C
Minime: 3/11º C
Temperaturi in judet: Instabilitatea atmosferica persista in majoritatea zonelor din judet. Mercurul termometrelor va urca pana la 19 grade in Baia Mare, 18 la Sighet si Seini, 16 in Cavnic si Targu Lapus si 15 in Borsa.
Tendinta vremii: In urmatoarele zile, maramuresenii vor avea parte de alternante de soare si ploi. Maximele vor oscila intre 15 si 21 grade Celsius. Vremea se va incalzi abia sambata, cand temperaturile vor ajunge pana la 24 de grade. Duminica, insa, ploile vor reveni in Maramures.
Sambata, 4 septembrie
cer partial senin
Max: 24º C
Min: 8º C
Duminica, 5 septembrie
cer partial innorat
Max: 20º C
Min: 5º C

Turism

Trasee montane in Maramures

DRUMETII BAITA - GUTIN TURISTIC - Pe varful Pietroasa, in debut de august

11:11:09 10 august 2008 | autor: Lucian Petru Goja

tipareste

Yahoo!

comenteaza

O jumatate de ora ne trebuie sa suim (ghiftuindu-ne cu poamele dulci sau dulci-amarui-acrisoare ale pamantului) pe langa pragurile si meterezele andezitice formate din lave frumos stratificate si strajuite de minunati mesteceni tineri cu coamele de banuti verzi si deja pe alocuri aurii, ravasite de vant, la cota 1200, pe varful Pietroasa.
Din pacate nebuloasele si pacla tot mai prezenta impieteaza serios asupra panoramarii. In ceata, spre vest, ne atine privirile Muntele Mic-claia impadurita, apoi, la stanga lui, cocosatele varfuri impadurite ale Jelejnicului Mic si Mare iar imediat la poalele lor nord-nord-estice e oglinda neregulata si translucida a lacului artificial Calinesti Oas.

In prima portiune traseul e marcat cu triunghi galben, neconform standardelor turistice nationale (mai mic cu circa 25-30%); in zona crestei dintre varful Pietroasa-varful Tiganului exista marcaj turistic standard-banda rosie- dupa care reintalnim triunghiul galben in coborare spre est-sud-est, catre Poiana Paltinului Mare-Cabana silvica Paltinu si apoi in valea Colbu si valea Baita
Circuitul necesita 7-8 ore (in sezonul cald) si este recomandat pentru orice anotimp
Atentie la vipere in zonele stancos-insorite si la culesul afinelor si merisoarelor!
Recomandare: Pentru o mai buna orientare, folositi Harta de detaliu Baia Mare-Tautii Magheraus din proiectul Gutinul turistic 2005

Poiana Paltinu Mare

In Poiana Paltinu Mare - Autor: Lucian Petru Goja

Vezi galeria foto (click aici...)

Caldura mare. Prognozat front atmosferic dinspre nord-vest, respectiv 9% sanse furtuna pentru duminica dupa-amiaza in zona Baita si 10% pentru localitatea Vama din Tara Oasului si de la poalele vest-nord-vestice ale Pietroasei si Muntelui Mic.

Din Baia Mare spre Tautii Magheraus-Baita pornim la 7 dimineata si-n continuare o vreme pe asfalt apoi, din capatul Baitei spre intrarea catre Ulmoasa, adica in amontele ultrapoluatei din subteran vaii Baita (cu ape ruginii) pe un fost asfalt ingust si gaurit, recent nivelat grosier cu balast de rau.
Din fericire balastrarea continua spre valea Limpedea (gura), valea Tyuzosa, Lomas, valea Sf. Gheorghe.
Noi o tinem in sus pe drumul auto-forestier salutar carpit, ce acompaniaza valea Colbu pana la bariera forestiera din zona confluentei vdintre valea Ciresului (din stanga, nord-vest) cu valea Paltinu (dreapta, nord-est).

De aici ne luam rucsacii de tura si betele de trekking pornind in sus pe valea Paltinu.
Daca am lua-o la stanga si-n amontele vaii Ciresului am ajunge la o cabana forestiera si mai apoi la poalele stancariei varful Paltinu -altitudine 953 m. pe drumul auto-forestier ceva mai bun decat pana aici dar necirculabil din pricina barierei silvice.
Ciupercarii veniti la cules cu Dacia, Aro sau moped-uri, sunt deja inaintea noastra.
O aversa a traversat zona nocturn iar caldura si evaporarea intensa genereaza o atmosfera inabusitoare, ca de jungla.
Nesperata bogatie si varietate florala, tinand seama ca e deja 3 august Splendid susurul modestei vai ce sare adesea praguri, fierbe-n restrinse valtori si minicascade. Pitoresti si andezitele, ca niste pereti de citadela, prin care valea si-a ferestruit cursul in milenii.

A trecut vremea zmeurelor dar e debutul sezonului de mure si profitam din plin de asta, la tot pasul.
Nu peste mult, pe un versant stancos si la poalele unor falnici fagi, dau peste primele exemplare de manatarci.
Drumul se ramifica spre dreapta la un moment dat, suie pe valea Paltinu (un fir secundar), spre Poiana Paltinului Mare dinaintea careia, intr-o splendida plantatie de molid (de circa 15-20 de ani) e strategic pitita cabanuta silvica Paltinu. Pe acolo ne vom intoarce dupa-amiaza.

Acum continuam spre nord, pe drumul auto-forestier ce acompaniaza valea Paltinu - alt fir aproape rectiliniu si strecurat prin albia de grohote andezitice, pana la fosta mare platforma de afluire, sortare, debitare si incarcare a bustenilor, preponderent de fag, apoi paltin si doar mai rar molid, brad sau de alte esente, toate insa exploatate pe Pietroasa (versantii sudici), si mai apoi pe Tiganul, incepand din urma cu 15, maxim 20 de ani.

Inainte de-a ajunge la rampa de incarcare, drumul forestier face o volta mare si ascendenta spre dreapta ajungand pe un restrans platou.
O specie ierboasa de soc tocmai a inflorit si raspandeste un extraordinar parfum dulce-amarui in jur.
Infloresc si ciclamen-zveltele zburatoare, spre deliciul albinelor si bondarilor.
Drumuri de TAF suie de aici spre nord (stanga), trecand pe langa o masa trainica si banci din demibusteni de brad, serpuind prin vasta defrisare, de cateva zeci, poate chiar peste 100 de hectare treptat invadate si acaparate de zmeuris, tufe scunde si taratoare de mur debordand de fructe savuros-dulci.
Deset impenetrabil de fag, paltin, inalt de la o schioapa pana la 3-4 m, plantatie foarte tanara de molid, paltin si brad in zona superioara, un veritabil fief al ursilor, fapt tradat de urmele si potecile acestora de prin luncile extrem de inguste si mlastinoase invadate de pipirig si rogoz. Amprentelor impresionante ale acestora li se alatura din ce in ce mai numeroasele urme de mistreti apoi, chiar pana sus in pajistea alpina a varfului Pietroasa si Tiganu, araturile teribile ale hoardelor de mistreti ce scurma noptile afund, dupa radacini, bulbi si larve mustoase.

Aproape o ora suim prin vasta defrisare, direct spre Pietroasa -golul alpin, adica prin zona abruptului sud-vestic al acesteia.
La un moment dat, privind spre stanga (vest), ne atrage atentia varful Delutu, la stanga lui si-n plan secund Magura Mare (859 m), ambele impadurite, iar la dreapta acesteia, si de asemeni in plan mai profund, Piatra Tisei de Nistru (abruptul sau expus spre est).

Soarele, din ce in ce mai fierbinte, stimuleaza evaporarea masiva iar aceasta aduce cu sine pacla asternuta peste tot, la sud, de la Poiana Seituri catre varful Ulmoasa si spre varful Stramba si varful Hija apoi la sud-est peste Ignis, Mogosa; la est, peste platoul vulcanic al Gutaiului iar la nord-est, de la Frasineasa catre varful Soci (1058m ) si varful Bulzului (1051).

Ajungem la un torent sec, cu grohote scurse pe la sud-vest de varful Pietroasa, intersectat de un recent creat prin excavare si impuscarea versantului vulcanic stancos drum de TAF in serpentine ce ajung aproape pana la liziera superioara, in golul alpin.
Noi optam pentru o varianta directa, ce suie initial pe limba de grohote blocata pe alocuri cu doboraturi de drujba si vant, apoi pe un picior din stanga, destul de povarnit dar debordand de hribe de fag.

In 3 ore de mars, umplandu-ne tolba cu manatarci in ultima portiune, atingem Pietroasa-poalele golului alpin.
De aici ne dedam la pascut merisoare (coacaze rosii sau cloacaze, in limbajul maramuresan) si afine.

Dintr-o data cerul se acopera si pare ca aversa se va revarsa mai curand de cat ne asteptam asupra noastra.
Se intensificara si rafalele brizei care devin reci dar reconfortante.
O jumatate de ora ne trebuie sa suim (ghiftuindu-ne cu poamele dulci sau dulci-amarui-acrisoare ale pamantului) pe langa pragurile si meterezele andezitice formate din lave frumos stratificate si strajuite de minunati mesteceni tineri cu coamele de banuti verzi si deja pe alocuri aurii, ravasite de vant, la cota 1200, pe varful Pietroasa.

Din pacate nebuloasele si pacla tot mai prezenta impieteaza serios asupra panoramarii.
In ceata, spre vest, ne atine privirile Muntele Mic-claia impadurita, apoi, la stanga lui, cocosatele varfuri impadurite ale Jelejnicului Mic si Mare iar imediat la poalele lor nord-nord-estice e oglinda neregulata si translucida a lacului artificial Calinesti Oas.

Soarele pune lumina pentru scurta vreme Poiana Calamari si varful Salatruc.
La stanga lor putem identifica vag Piatra Bixadului si-n pland secund varful Vascului, toate din Muntii Oasului, modesti dar pitoresti.
Mai bine, fiind destul de aproape, putem admira la sud-vest de Pietroasa, stancaria Paltinului, un extraordinar loc de belvedere spre valea Ciresului si-n continuare spre cursul sinuos al Somesului din zona Tamaia-Ardusat-Bozanta.

Pe varful Pietroasa, spurcat de turistii care adusesera din codru crengi si lemne de fag pentru focuri picnicaresti, in plus abandonand intr-o groapa (aflata pe locul fostei balize topo) pet-uri, cutii de conserve, doze de bere, ambalaje etc.) gramineele inalte de aproape un metru si parguite deja in delicate tonuri autumnale bej-aramii, unduiau plastic in rafalele brizei.
Privim spre liziera vest-nord-vestica, acolo unde remarcam marcajul cruce albastra (spre Luna Ses-valeaTalnei-Negresti Oas) si banda rosie de creasta principala venind dinspre Baile Puturoasa prin Poiana Mestecenilor spre Paltinu-Pietroasa, continuand peste varful Tiganu si Soci spre varful Rotundu, dupa unii geografi inima Masivului Gutai, ne atrag atentia si incantara buchetele albastrelor cerneala flori de Gentiana asklepiadea.

Treptat, nebuloasele se aliniaza in caravele alb-calatoare degajand cerul, lasand soarele sa-si napusteasca nemiloasele sulite fierbinti aupra-ne.
Dupa un popas de aproximativ ½ ora ne continuam drumul pe culmea principala spre inseuarea ce preceda varful Tiganu, iesind succesiv spre dreapta, la doua splendide locuri de belvedere de unde putem panorama hat departe, spre depresiunea Blidari-Firiza-Ferneziu-Baia Mare.

Alte scurmaturi nebunesti si pe mari suprafete tradeaza trecere nocturna a grohaitoarelor patrupede cu fildesi recurbati, de argint.
Urmarim marcajul banda rosie apoi, imediat dupa ce depasim belvederea cu stancarii verticale sur-argintii, separate de inexpugnabile valcele cu saritori ale Tiganului, loc in care niste inconstienti facusera anterior un mare foc de tabara, cu riscul incendierii fagetului, dam de marcajul turistic atipic ca marime, triunghi galben, realizat neserios in vara lui 2005 si care, probabil, va mai rezista vicisitudinilor vremii unul, cel mult doi, ani (din nefericire, fiindca traseul pe care-l urmeaza e unul deosebit de frumos).

Marcajul traverseaza un mic luminis dupa care se angajeaza spre est-sud-est coborand direct, sau in scurte serpentine, un picior al varfului Tiganu acoperit cu secular faget intercalat cu paltini mareti, mai apoi, spre est, cu o plantatie de molid (de acolo, orientandu-ne spre nord-nord-est pe o vaga poteca, initial situata pe curba de nivel, putem ajunge in circa 20 minute in Poiana Tiganului la excelentul izvor nascut din grohote si unde regasim marcajul turistic banda rosie ce vine dinspre varful Tiganu, respectiv dinspre varful Soci).

Urmam cu atentie marcajul triunghi galben si dam (dupa doua scurte inseuari precedand un molidis cu doboraturi de vant) de un fag imens cu o tumora imensa pe trunchi, la vest de el si la circa 2-3 m distanta, e drumul de TAF care ne conduce in coborare si pe marcajul triunghi galben in Poiana Paltinul Mare (coltul nord-vestic).
De aici marcajul turistic dispare dar important e sa ne atinem pe drumul de TAF care o ia spre sud-sud-vest-vest, taind o tanara padure de fag aflata la prima rarire, vizavi de ea un molidis dens si de 5-8 m inaltime.
Nu peste mult facem volta descendenta stanga si ajungem la cabana silvica (care ramane in stanga si la circa 20 m de drumul auto-forestier pe care ne continuam coborarea la vest-sud-vest-sud catre valea Paltinu si-n final la confluenta cu valea Ciresului, dupa bariera; de aici in jos vorbim de valea Colbu iar dupa afluirea din stanga a vaii Sfantul Gheorghe, de valea Baita.

Ultima portiunea a traseului a fost sinonima unei cure strasnice de mure si unui incantator spectacol acrobatic al fluturilor zburatacind brownian in cautarea nectarului, la asta adaugand adunatul buchetelor de flori de sunatoare si menta salbatica, de-abia-nflorita, pentru parfumate ceaiuri.

Nu exista comentarii la aceasta stire

Adauga comentariul tau referitor la aceasta stire

Numele:

Subiect:

Comentariu:

DACA MESAJUL DVS. NU APARE IMEDIAT INSEAMNA CA E IN CURS DE VALIDARE.
Va rugam sa formulati comentarii civilizate, fara calomnii, injurii sau trivialitati. Nu instigati la ura, violenta sau acte de discriminare. Argumentati-va opiniile.
Respectarea regulilor va ofera garantia publicarii comentariului.
Va multumim
Atentie: Intreaga responsabilitate asupra mesajului trimis apartine in exclusivitate autorului.

Ultimele stiri din Turism