Portal eMaramures.ro - PAGINA START
Cauta in:


21.05.2012 14:57:00
Euro Euro - 4,4408 lei

Dolar Dolar SUA - 3,4767
lei

 Lira - 5,5015 lei

Aur Aur (gr.) - 177,7840 lei


Foto soare si nori
22 mai
cer partial senin
Max: 22 / 28º C
Min: 14 / 10º C 
Temperaturi in judet:
Vremea va fi calda in intreg judetul Maramures. Cerul va fi mai mult senin iar vantul va prezenta intensificari slabe. O maxima termica de 28 de grade Celsius este anuntata pentru localitatile Baia Mare, Seini si Sighetu Marmatiei. In Targu Lapus, mercurul din termometre nu va depasi 25 de grade iar in Borsa si Cavnic 22 de grade.
Tendinta vremii:
Baia Mare: cer variabil si sanse de ploi vor fi miercuri. Joi, in schimb vremea va fi frumoasa si placuta. 

Sighet: locuitorii vor avea parte de perioade de soare si nori in urmatoarele doua zile. Maxima termica se va situa in jurul valorii de 27 de grade.

Borsa: averse insotite de descarcari electrice sunt asteptate miercuri. Ploile vor continua in aceasta zona pana joi dupa-masa.

Cavnic: ploi ocazionale vor cadea miercuri. Atmosfera va fi placuta in cursul zilei, insa dimineata si seara vremea va fi destul de rece.

Targu Lapus: caracteristicile meteo vor fi asemanatoare si in Targu Lapus atat miercuri cat si joi. Cea mai ridicata temperatura va fi la orele amiezii, cand se vor inregistra 24 de grade Celsius.

Seini: Precipitatii trecatoare sunt prognozate miercuri la Seini. Joi norii se vor risipi si vor face loc soarelui. Maximele termice vor fi cuprinse intre 26 si 28 de grade. 

Miercuri, 23 mai:
cer partial senin
Max: 27º C
Min: 10º C
 
Joi, 24 mai:
cer senin
Max: 28º C
Min: 8º C 



Turism
DRUMETII – TRASEE TURISTICE SALAJ - Casa Pintii, Casa Talharilor din Briglez si Rapa Straminosului din Vadurele (GALERIE FOTO)
19:45:22 20 ianuarie 2012  | autor:  Lucian Petru Goja

Foto Casa Pintii (c) Petru GojaVezi GALERIE FOTO
In Rastoci, Somesul aduce cu sine negurile diminetii. Spectaculoasa cariera de calcare eocene, biserica de lemn, monument istoric si o casuta traditionala ca de poveste raman in urma. Spre Cuciulat, apele Somesulului sunt de un verde smarald neverosimil, la dreapta ivindu-se peretii stratificati de calcare eocene. Vestitele cariere atrag atentia prin tehnologiile avansate de taiere a cuburilor mari de roca.


In drumul spre Babeni si Ciocmani se deschid, dincolo de Somes, perspective spre Gura Vaii Lesului, peretii gresosi ai Stanului Clitului, apoi spre bijuteria arhitectonica a bisericii de lemn, monument istoric, din Poienita si a celei din Ciocmani.

Pe o ulicioara desprinsa din asfaltul soselei, poate fi admirata o casa veche salajeana traditionala, cu sarpanta din paie de grau, acoperita de pernite verzi-catifelate de muschi.

Bancurile de gresii cu abriuri
Dupa ce se traverseaza peste Somes catre Surduc, se face un scurt popas pentru a admira zona cu lunci si porumbisti, folosita de turmele de oi turcane aflate in transhumanta. Nu lipsesc nici gastele si ratele salbatice, starcii albi si cenusii, ulii sau cormoranii care vietuiesc aici, insa doar pentru o scurta perioada.

Foto Arta supravietuirii (c) Petru Goja

Imediat dupa pod, se pot observa bancurile de gresii cu abriuri. Valea Hraii separa aceste impresionante depuneri aluvionare multimilenare. In apropiere de Surduc, se vad si galeriile fostelor mine de carbuni bruni, localitatea fiind, pana in 1989, centru de afluire a acestor combustibili fosili.

Tot in Surduc, spre lunca Somesului, privirile sunt atrase de fostul castel Josika de Branyicska, devenit sediu de firma. Pe acolo a trecut candva principele Francisk Rakoci al II-lea, inaintea bataliei de la Jibou. De asemenea, romancierul Miklos Josika de Branyicska a locuit o vreme la castel.

Foto Pasii cunoasterii (c) Petru Goja

Deasupra bancurilor mari de gresii, familia Josika a detinut si un mausoleu, care a fost, insa, vandalizat. In baza bancurilor de gresii, se pot vedea o suita de galerii folosite acum ca beciuri. Urmand drumul din Surduc inspre Garbou, se observa ruinele fostei mari fabrici de caramida. In urma ramane un rand de gospodarii, iar indaratul lor se afla un impresionant banc de gresii acoperit cu padure de gorun si cer.

Dealul este intrerupt de lunca cursului final al vaii Hraii, cu un debit modest. Lunca vaii prezinta bancuri nude de gresii ocru-ruginii si cateva foarte mici, dar fotogenice, abriuri. Dincolo de valea Hraii, spre Briglez, dealul impadurit creste brusc, prezentand o terasa alungita pe cateva sute de metri, orientata paralel cu soseaua iar in dreapta, spre malul geografic drept al vaii Garbou, apare un drum pietruit ce coboara spre o mica balastiera.

Casa Pintii si Casa Talharilor
La V de valea Garbou, spre hotarul Tihaului, pe deasupra terasei acaparata de codrul tanar de fag si carpen, printre goruni si ceri, se observa blocurile ocru-ruginii gresoase ale Casei Pintii si Casei Talharilor. Atrage apoi atentia o poienita triunghiulara cu un con aluvionar generat de un parau abundent dupa torente. Pe culmea impadurita, se vede un alt bloc gresos cu alura unui cuib de vulturi.

Foto Casa Pintii (c) Lucian Petru GojaSe suie pe malul torentului, printre aluviuni fiind vizibili bolovani cuartosi alb-cristalini sau cu irizatii roz-violacee. Malurile impadurite cu fag si carpen, goruni si ceri sunt invadati de ghirlande verzi de iedera. La dreapta se ivesc alte bancuri impresionante de gresii.

Malurile conglomerat-gresoase ale vaii sunt impresionante. Firul se ingusteaza si se afunda intre stancarii, arborii dezradacinati si doborati de vijelii punand mari probleme in deplasare.

Spre capatul vaiugii doua abriuri, unul fiind cu cascada. La dreapta sus, aproape de culme si in baza unui banc de gresii se vede portalul unei mici grote, foarte greu accesibila, deoarece versantul este inclinat, riscul de alunecare si prabusire fiind mare.

Caninul urias din bancul gresos
Din zona de ramificare a vaiugii se suie la stanga, in scurte serpentine, spre culmea apropiata marcata de blocuri discontinue de gresii, unele frumos modelate, altele cu galerii in baza. Sunt aici nu doar vizuine de bursuci si vulpi, ci si crotine de caprioare si iezi. Versantul abrupt este drapat de frunzisul gros si umed de foioase, atragand atentia ghindele de cer, bulbucate, cu o palariuta tepoasa.

Foto Caninul (c) Lucian Petru GojaSe continua deplasarea pe brane inguste, uneori pe scurte poteci pastorale. Gresiile sunt inclinate, ascunse si alunecoase. Se ajunge apoi la o prima formatiune ce seamana cu un urias canin decupat din bancul gresos de care-l separa o fereastra verticala ingusta.

La cateva zeci de metri, apare un fel de masea gaunoasa infipta intr-un natural soclu. Se mentine directia NV pentru a ajunge apoi la Casa Pintii si Casa Talharilor. Pilierii cu o fereastra aproape circulara si alta ceva mai mica, ovala, se vad deja. Un culoar foarte ingust si lung de circa trei metri permite intrarea in Casa Pintii.

De pe versant se ajunge la un banc cu o prima pestera. Se traverseaza un valcel sec larg, dupa care apare a doua pestera. Amandoua sunt formate in diaclaze, inguste si greu accesibile, folosite de jivine drept adapost.

Formatiuni ciudate
Casa Talharilor este o bijuterie geologico-peisagistica salajeana. Aici pilierii bizar erodati si permanent slefuiti creeaza fante cu aspect de luminatoare. Indaratul lor, exista si o scurta galerie in bucla. Aceste conglomerate gresoase sunt expuse degradarilor, in special in timpul iernii. Efectele acestor agresiuni se observa mai ales primavara timpuriu si consta in desprinderea si prabusirea pe versant a unor mari calupuri de roca.

Foto Casa Talharilor (c) Petru Goja

In capatul Casei Talharilor atrage atentia o radacina de gorun ce aduce tentaculei unei uriase cefalopode. Dincolo de Casa Talharilor, apare o alta monumentala masea conglomerat gresoasa. Imediat dupa aceea, se ajunge la un valcel sec, foarte accidentat. Zona merita prospectata turistic, fiindca acolo mai exista cateva formatiuni ciudate aflate intr-o avansata stare de dezagregare.

Se coboara cu prudenta, dupa care deplasarea se face lejer, ca intr-o plimbare printr-un parc dendrologic, spre S, iesindu-se pe conul aluvionar din poienita prin care a inceput circuitul.

Din Surduc se continua spre Jibou, Somes Odorhei, Somes Guruslau, traversand din nou raul. In acea locatie agreata de pescarii amatori, pot fi vazute carduri de rate salbatice, lisite, starci solitari cenusii sau albi si ulii. Din Tranis, un indicator rutier conduce spre satul Vadurele.

La Rapa Straminosului
Urmand drumul principal al satului, in centru se afla biserica. Dupa un magazin satesc, pe ulita principala, inspre amontele vaii Curaturii, se ajunge pe un platou numit Curatura. Cateva gospodarii apar la stanga vaii, una solitara chiar la dreapta confluentei. De aici se suie pe malul geografic stang al paraului, cu albia rosie visinie punctata de alb-sure roci calcaroase.

Foto Rapa Straminosului (c) Lucian Petru Goja

Se trece prin vad spre malul drept, apoi prin fata unei gospodarii prospere, urmand paraul in amonte pe poteca folosita de ciurda de vite scoasa la pascut. Poteca se ingusteaza si se ramifica, traversand zone invadate de arbusti, pruni, arborete tinere si dense.

Pragurile lasate de vite sunt argilos-mocirloase dupa precipitatii. Spre NE apare maguricea Teiului, ascutita si impadurita cu foioase tinere. La E, chelioasa, mult mai inalta, se vede culmea Dealului Caramida. Pe acolo a trecut odinioara lines-ul roman care separa teritoriile dacilor liberi de cele ocupate de cohortele romane.

Spre SE-S atrag atentia malurile nude si in forma de urias V ale Rapei Straminosului, rosi-visinii alternand cu striatii alb-bej ori sure, totul aducand teribil foietajului unei imense napolitane. Malul sudic al Rapei Straminosului, plantat cu pin silvatic, este de un ireal verde-intunecat.

Foto In zona VNV a Pietrei Straminosului (c) Lucian Petru Goja

Intreaga formatiune, lunga de circa 300-400 m, dinspre Dealul Caramida spre Vadurele, are o latime de cel mult 100 de m. Geologic, Rapa Straminosului s-a format prin clivarea argilelor rosii deasupra freaticului, dinspre Dealul Caramida spre Vadurele si apoi, datorita intalnirii unui obstacol, acestea au devenit din orizontale aproape verticale. Pe malul sudic al formatiunii, crestetul argilelor rosii este acoperit cu un strat aluvionar bolovanos, gros de pana la un metru, semanand cu albia unui curs de apa de munte.

Foarte putini turisti cunosc, din pacate, spectaculoasa Rapa a Straminosului din modestul dar pitorescul satuc Vadurele, insa ii asiguram ca ar fi pacat sa nu o viziteze, pentru intreaga aventura turistica salajeana deosebit de agreabila fiind necesare aproximativ noua ore.

Foto: Casa Pintii, Casa Talharilor, Rapa Straminosului, Vadurele (c) Lucian Petru Goja

 
Versiunea pentru tiparire
Trimite stirea pe email
Trimite stirea pe Yahoo! Messenger
Adauga comentariu


Nu exista comentarii la aceasta stire

Adauga comentariul tau referitor la aceasta stire
Numele:
Subiect:
Comentariu:
DACA MESAJUL DVS. NU APARE IMEDIAT INSEAMNA CA E IN CURS DE VALIDARE.
Va rugam sa formulati comentarii civilizate, fara calomnii, injurii sau trivialitati. Nu instigati la ura, violenta sau acte de discriminare. Argumentati-va opiniile.
Respectarea regulilor va ofera garantia publicarii comentariului.
Va multumim
Atentie: Intreaga responsabilitate asupra mesajului trimis apartine in exclusivitate autorului.


Sondaj de opinie



[ toate anunturile imobiliare ] [ publica anunt gratuit ]

[ toate anunturile auto ] [ publica anunt gratuit ]

[ toate anunturile ] [ publica anunt gratuit ]

[ toate locurile de munca ] [ publica oferta ]