Liderii europeni vor cauta sa ajunga la un acord asupra aprofundarii uniunii monetare europene intr-un summit de doua zile care incepe astazi, 13 noiembrie, dar diplomatii sustin ca acesta nu va fi un eveniment epocal, relateaza EurActiv.
Draftul de concluzii obtinut de EurActiv precizeaza ca munca preparatorie depusa de presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, impreuna cu presedintii Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, al Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, si reprezentantii Eurogrupului a fost ‘utila’. Textul mentioneaza insa ca exista chestiuni care ‘vor necesita mai mult timp si vor presupune consultari aprofundate cu statele membre’. Astfel, liderii UE ‘vor discuta aceste chestiuni dupa alegerea unui nou Parlament European si numirea unei noi Comisii’.
Alegerile europene sunt programate pentru mai 2014 si ‘unele dintre chestiunile in discutie ar putea implica modificari ale tratatelor’, mai precizeaza documentul, reflectand ezitarea statelor UE in a redeschide marile dezbateri institutionale.
Asa cum afirma un diplomat citat de site, se asteapta un progres real in privinta uniunii bancare, precum se subliniaza intr-un document facut public recent de presedintele Consiliului European, Herman van Rompuy. ‘Cele mai importante elemente din raportul Van Rompuy sunt cele care se pot realiza inainte de alegerile europene’, a declarat diplomatul, referindu-se la mecanismul unic de supraveghere bancara.
Ministrii de finante ai statelor UE au ajuns in aceasta dimineata, dupa o reuniune maraton, la un acord asupra unui mecanism de baza pentru o autoritate unica de supraveghere pentru bancile din zona euro, un prim pas cheie pentru realizarea unei uniuni bancare. Alte propuneri care ar necesita modificari ale tratatelor UE – cum ar fi mutualizarea datoriei sau infiintarea unei trezorerii europene – ar urma sa fie amanate dupa alegerile europene si formarea unei noi Comisii, in 2015.
Diplomatul citat apreciaza ca nu ar fi normal ca executivul si parlamentul la final de mandat sa adopte astfel de reglementari pentru succesorii lor. De asemenea, se preconizeaza ca unele forte antieuropene s-ar putea folosi de anumite aspecte controversate in campania electorala, perturband alegerile europene.
Conform unor surse diplomatice, doua dintre ideile din documentul Van Rompuy ar suscita opinii profund divizate. Prima este cea referitoare la ‘aranjamentele de natura contractuala’ intre tarile din zona euro si institutiile UE de a aplica reforme structurale, precum reforma pietei muncii si a pensiilor. Austria, de exemplu, este puternic preocupata ca o astfel de prevedere ar putea impune schimbarea sistemului sau de pensii, in timp ce Belgia este sensibila la eventualitatea modificarii sistemului sau de indexare a salariilor.
‘Acesta ar putea fi un instrument pentru a impune reforme structurale pe care statele nu le doresc’, a afirmat un diplomat citat de EurActiv.
A doua idee este cea a ‘capacitatii fiscale’ sau de buget al zonei euro. In aceasta privinta tarile din zona euro sunt divizate, intrucat unele dintre ele, cu Franta in prim-plan, o percep ca pe un prim pas catre emiterea de eurobonduri pentru reducerea costurilor de creditare ale economiilor cu probleme. Pentru alte state, ‘capacitatea fiscala’ este mai degraba o oportunitate de a crea probleme pentru bugetul 2014-2020, asupra caruia liderii UE nu au reusit sa ajunga la un acord luna trecuta.
Summitul va aduce acorduri asupra unor masuri pe termen scurt, dintre care unele au fost deja adoptate in forma legislativa, precum implementarea asa-numitului ‘pachet de sase’ masuri asupra supravegherii macroeconomice, adoptarea reglementarilor privind guvernanta economica si introducerea mecanismului unic de supraveghere bancara, asupra caruia au convenit ministrii de finante ai UE in cursul noptii. In plus, ar urma sa fie avizata o directiva privind realizarea unei scheme de garantare a depozitelor bancare.
Nu in ultimul rand, sustin surse diplomatice, s-ar putea ajunge la un acord privind un cadru operational pentru o viitoare recapitalizare bancara.
Pana atunci insa, scrie France Presse, ministrii de finante din zona euro se intalnesc in cursul diminetii in a ‘n’-a reuniune dedicata Greciei. Ei ar urma sa ia, intr-un final, decizia deblocarii a peste 34 de miliarde de euro pentru tara bolnava a Europei, a carei vistierie este complet goala.
Suma este blocata de peste sase luni. Creditorii publici – UE, FMI si BCE – au cerut mai intai Atenei noi seturi de masuri de austeritate, apoi au inceput sa caute un mijloc de a reduce colosala datorie a Greciei. Acestia au asteptat apoi sa afle primele rezultate a unei operatiuni complexe de rascumparare a unei parti a acestei datorii, aparent reusita. Problemele Greciei ar fi departe de a fi rezolvate, dar un prim pas decisiv ar fi realizat pentru a permite tarii putina speranta.
Un semnal de ingrijorare vine insa din Italia, noteaza AFP. Fostul sef al guvernului Silvio Berlusconi s-a lansat in cursa pentru revenirea la putere, iar apoi Mario Monti si-a anuntat viitoarea demisie. Doua lovituri de teatru care au provocat consternare si ingrijorare in Europa, dar si in tabara lui Berlusconi.
Daca fostul sef al guvernului se va deplasa la traditionalul summit al PPE, el va fi fara indoiala atractia zilei. Prezenta sa va arunca insa o umbra asupra summitului fostilor sai omologi, comenteaza agentia.
Sursa: Agerpres