Credinciosii ortodocsi si greco-catolici vor cinsti maine, 1 octombrie, sarbatoarea Acoperamantului Maicii Domnului. Sarbatoarea e praznuita in amintirea unei minuni intamplate in biserica Maicii Domnului din cartierul Vlaherne din Constantinopol, pe timpul imparatului Leon inteleptul (886-911), cand Sfanta Fecioara s-a aratat, in toata marirea ei cereasca, SfantuluiAndrei cel nebun pentru Hristos, ca ocrotitoare si mijlocitoare a crestinilor.
In timp ce se afla in Biserica din cartierul Vlaherne, din Constantinopol, Sfantul Andrei cel nebun pentru Hristos (Andrei din Constantinopol), impreuna cu ucenicul sau, Sfantul Epifanie si cu mai multi credinciosi au vazut-o pe Maica Domnului, stand in vazduh si rugandu-se, stralucind cu lumina si acoperind pe popor cu cinstitul sau omofor, inconjurata de osti ceresti si de multime de sfinti, care stateau in haine albe cu cucernicie imprejurul ei. Alaturi de Preasfanta Fecioara Nascatoare de Dumnezeu se aflau Sfantul Ioan Botezatorul si Evanghelistul Ioan.
In acea vreme, Constantinopolul era amenintat de primejdia unei invazii. Maica Domnului a inaintat pana in mijlocul Bisericii, a ingenuncheat, cu chipul brazdat de lacrimi, si a ramas vreme indelungata in rugaciune. Apoi si-a ridicat acoperamantul (valul) si l-a intins peste popor, ca pentru a-l ocroti. Dupa aratarea Maicii Domnului, primejdia a fost indepartata, iar orasul a fost crutat de suferinta si de varsarea de sange.
Biserica palatului din Vlaherne adapostea mai multe relicve ale Maicii Domnului – camasa, acoperamantul si parte a braului acesteia, care fusesera aduse din Tara Sfanta in secolul al V-lea.
In traditia greaca, tin aceasta sarbatoare indeosebi calugarii din Sfantul Munte Athos. Din 1952, sarbatorirea ei se face in Grecia pe 28 octombrie, ca o sarbatoare nationala in care se aniverseaza respingerea atacului italian din 1940 asupra Greciei. Prin secolul al XII-lea, sarbatoarea a fost introdusa in Rusia, unde a capatat o mare popularitate, iar de aici a trecut si la romani.
Sursa: Camelia Tocaci