Cazurile facute publice de decese legate de munca si concedieri nejustificate, ale caror victime au fost romani, scot la lumina deficientele care le permit unor firme germane sa-i exploateze pe lucratorii temporari, relateaza Deutsche Welle (DW).
Un muncitor roman a fost angajat la un abator din Germania timp de opt luni, dupa care a fost concediat, sub pretextul ca a incercat sa-i ofere un loc de munca la companie si surorii sale. Barbatul ar fi evitat agentia de recrutare intermediara, sora sa economisind astfel 800 de euro insemnand taxe pentru recomandari. La scurt timp dupa, el a primit totusi un document in germana de la abator, pe care a fost rugat sa il semneze, lucru pe care l-a facut, desi nu intelegea continutul. El a descoperit totusi mai tarziu ca fusese de acord cu propria sa demisie.
Barbatul, care nu a dorit ca numele sa-i fie dezvaluit, este unul dintre muncitorii de care se ocupa Szabolcs Sepsi din partea Federatiei Sindicale Germane (DGB). Potrivit lui Sepsi, romanul nu este nici pe departe un caz izolat. „Le spunem mereu oamenilor sa nu semneze ceva ce nu inteleg”, a declarat Sepsi pentru DW. Muncitorul roman fusese angajat la abator pe baza unui contract temporar de munca.
Insa, de cand sindicatele din Germania au reusit sa obtina prin negocieri, in primavara lui 2012, o crestere a salariilor pentru lucratorii temporari, un numar tot mai mare de companii evita aceasta forma de intelegere de munca, optand in schimb pentru un tip de contract care contine conditii neaprobate de sindicate. Angajatii cu contracte temporare de munca pot fi gasiti in majoritatea sectoarelor germane de afaceri – de la retail la industria auto si inginerie mecanica. Forta de munca este formata atat din straini, cat si din germani.
Totusi, dezbaterea a dat in clocot abia recent, in urma decesului a doi lucratori romani, de 32 si 45 de ani, in orasul Papenburg din nordul Germaniei. Ei lucrau pentru un subcontractant al santierului naval Meyer Werft, care are peste 2.500 de angajati si construieste nave de croaziera. Potrivit informatiilor aparute in publicatia germana Süddeutsche Zeitung, barbatii erau platiti cu un salariu derizoriu de doar 3,8 euro pe ora.
Dupa cateva zile de la incident, Meyer Werft a emis o carta sociala. Acest document cu caracter intern se concentreaza pe combaterea dumping-ului salarial, a discriminarii si a angajarii de minori si sustine un salariu minim de 8,5 euro pe ora. „Nu vrem sa devenim ceva ce nu suntem”, a comentat Bernard Meyer, directorul santierului naval.
Sursa: Agerpres