Retrocedarea padurilor Maramuresului urmasilor celor deposedati de comunisti e o actiune in care, pe langa firestile reparatii morale, se suprapun infractiuni penale, multe inca nepedepsite in pofida dovezilor prezentate de institutii ale statului roman. Cea mai rasunatoare retrocedare, atat prin prisma dimensiunii padurii, 17.000 de hectare, cat si a valorii acesteia, aproximativ 60 de milioane de euro – conform specialistilor silvici -, este pe cale aiba loc in Borsa. Posesorul lozului castigator, o entitate juridica despre care specialistii silvici sustin ca nici nu exista: Composesoratul Borsa, condus de Matei Mihali.
„Inainte de 1921, in Borsa, composesoratul avea 11.300 de hectare de padure. Dupa aplicarea reformelor agrare din 1921, a fost o expropriere de 5.200 de hectare pentru Primaria Borsa, iar composesoratul a ramas cu 6.200 de hectare. De la aparitia legii fondului funciar, in 2000, care permiteau retrocedarea la persoanele juridice composesorate, s-a infiintat un prim composesorat in Borsa, pentru 55 de membri, care a primit 69 de hectare in baza Legii nr 1 din 2000. Dupa aparitia Legii 247 din 2005, intrucat primul composesorat era limitat la 55 de membri, la registrul special al Judecatoriei s-a infiintat Composesoratul Cisla Borsa. Acesta a preluat tot patrimoniul din ’48, respectiv 6.056 de hectare, iar Primariei Borsa i s-a retrocedat 5.300 de hectare. Din punct de vedere aritmetic al suprafetelor, ce a fost in ’48 este pus in posesie 100%”, a precizat reprezentantul Directiei Silvice in Comisia Judeteana de aplicare a fondului funciar, Darius Dobra.
Strategia unei improprietariri record
In pofida acestui aspect, astazi, dupa 12 ani in care o mana de borseni condusa de Matei Mihali au revendicat averea composesoratului in pofida opozitiei institutiei silvice si a celei care reprezinta Guvernul in Maramures, o sentinta definitiva, irevocabila si executorie a decis ca asociatia sa fie improprietarita cu 17.000 de hectare de padure. Reprezentantii Directiei Silvice sustin ca decizia judecatoriei din micutul oras bihorean Alesd e eronata, ignorand un fals comis in 2002 de cuplul Matei Mihali – Gheorghe Albu, infractiune certificata de instantele penale. Specialistul care reprezinta institutia silvica a statului a dezvaluit modul in care a fost pusa la cale o infractiune ce prejudiciaza statul roman de 60 de milioane de euro.
„Mihali si Albu au intrat in scena in toamna anului 2002, cand deja era pus in posesie composesoratul (39 de membri ai acestuia au fost improprietariti cu 69 de hectare). Ei au facut o asociatie a urmasilor veteranilor de razboi prin care li s-a retrocedat aproximativ 30 de hectare de padure. Apoi, au spus ca se numesc si ei composesorat si au creat o confuzie cu composesoratul caruia i se retrocedase 69 de hectare. La sfarsitul anului 2002, au falsificat o cerere (nr. 1.048) in registrul special al Primariei Borsa – cererea facuta in 2002, dar datata in 2000 -, prin care au solicitat 11.300 de hectare, cat figura in actele dinainte de 1948. Comisia judeteana le-a invalidat cererea – in primul rand cererea era tardiva, termenul final fiind noiembrie 2000, si nici nu erau cereri individuale, asa cum cerea legea la vremea respectiva”, a explicat Darius Dobra.
Asociatia condusa de Matei Mihali a contestat in instanta hotararea comisie judetene prin care au cerut 11.300 hectare de padure si, dupa multi ani, timp in care procesul a fost stramutat din judetul Maramures la judecatoria Alesd, in judetul Bihor, s-a obtinut dreptul de a fi improprietariti cu 17.000 de hectare. Desi sentinta de improprietarire a Composesoratului Borsa este executorie, silvicii maramureseni nu au renuntat in totalitate la ceea ce ei numesc „restabilirea adevarului”, insa, pana la certificarea acestuia, Comisia Judeteana de Fond Funciar trebuie sa aplice sentinta judecatorilor convinsi de Mihali si Albu ca ei sunt cei care au dreptate.
„Initial, Directia Silvica nici nu a fost informata de acest proces. Noi am fost solicitati sa prezentam punctul de vedere de abia pe urma, la caile de atac. Si astazi mai avem o cale de atac extraordinara, cu termen de 2 octombrie la Oradea, la Curtea de Apel, insa aceasta nu opreste aplicarea sentintei. Pana la solutionarea acestei cai, noi suntem intr-un proces administrativ de punere in aplicare a sentintei de 17.000 de hectare. Trebuie sa identificam amplasamentele, ca sa stim unde executam sentinta. Dar pentru a-i pune in posesie, trebuie sa primim de la beneficiar cateva acte de baza, conform legii fondului funciar”, a subliniat Dobra.
Seful silvicilor maramureseni recunoaste ca „o sentinta judecatoreasca nu are pretentia ca reprezinta adevarul, ci tine loc de adevar”, conform doctrinei juridice. „Fiind vorba de o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, suntem obligati sa o punem in posesie. Ori ne convine, ori nu ne convine. Noua, ca reprezentanti ai statului roman, nu ne convine. Noi in toate procesele am inaintat intampinari, dar justitia este suverana, avem o hotarare judecatoreasca si probabil ca va trebui sa fie cumva rezolvata aceasta pentru ca s-a ajuns prea departe, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, ori statul roman nu-si permite sa plateasca despagubiri de milioane de euro pentru ca nu a pus in posesie o hotarare judecatoreasca”, a precizat Pavel Horj, directorul Directiei Silvice Maramures.
Numai ca padurile Borsei s-au dat demult, in acest moment fiind disponibila o suprafata de sub 900 de hectare. „Domnul Mihali, presedintele Composesoratului Borsa, a fost la mine si i-am spus ca dupa ce studiez dosarul si sunt in cunostinta de cauza il anunt si purcedem la identificarea celor 17.000 de hectare. 17.000 de hectare… mie mi-e si greu sa pronunt aceasta cifra. Primaria Borsa a identificat 887 hectare, restul suprafetelor pana la 17.000 de hectare trebuiau descoperite si puse in fata comisiei judetene din celelelate UAT-uri. Ma intrebam: care din UAT-urile din zona Borsa vor spune ca au mii de hectare disponibile pentru a ajunge la 17.000 de hectare”, a declarat prefectul Anton Rohian.
Autodenunt: „Am falsificat documentele!”
Cand oamenii statului care sunt implicati de 12 ani in cazul retrocedarii-record solicitata de Matei Mihali in contul Composesoratului Borsa inca se mai intrebau cum a fost posibil ca judetul sa piarda inca 17.000 de hectare de padure, a fost detonata o bomba cu efect intarziat. Secretarul Composesoratului, mana dreapta a lui Matei Mihali, Gheorghe Albu, secretarul asociatiei, s-a desistat. Adica s-a autodenuntat, punandu-se la dispozitia organelor de cercetare, sustinand ca decizia instantelor de judecata se bazeaza pe documente falsificate cu stiinta presedintelui composesoratului, Matei Mihali.
„Cand vroiam sa incep identificarea suprafetei, secretarul acestui composesorat s-a autodenuntat. Solutionarea acestei cereri de retrocedare dureaza de peste 10 ani, iar eu am spus ca acestor 53.000 de membri, ca deja toata Borsa era in composesoratul asta!, trebuie sa li se faca dreptate. Pe urma mi-am dat seama ca-s mai putini membri, ca jumatate au plecat in strainatate, la lucru. Pe urma am constatat ca aia care au plecat nu mai vor sa intre in composesorat si am zis: Dom’le, ceva ii putred aici! Am incercat sa am un dialog civilizat cu respectivul domn (n.red., Matei Mihali, presedintele composesoratului), dar nu s-a materializat. Si atunci noi am mers la cealalta lucrare: daca un om din conducerea composesoratului s-a autodenuntat si a spus ca acolo totul este fals, eu am dat organelor statului sa se ocupe de cazul asta, iar cand o sa am raspunsul lor, o sa fac pasul urmator”, a mentionat prefectul Anton Rohian.
„Si la Directia Silvica a ajuns autodenuntul secretarului Gheorghe Albu, am inaintat-o Parchetului pentru cercetari. El, in calitate de secretar al asociatiei composesorale Borsa, a scris ca se desisteaza, se pune la dispozitia organelor de cercetare, pentru ca in toate procesele lor a produs falsuri de care este vinovat in proportie de 80%, iar instanta a fost influentata de aceste falsuril. De asemenea, ne cerea sa nu procedam la punerea in posesie pana cand nu se cerceteaza acele falsuri”, a subliniat Darius Dobra.
L-am intrebat pe autodenuntator de ce a facut acest gest, la 12 ani de la inceperea procesului prin care solicitau padurea. „Am facut autodenuntul, pentru ca Mihali si conducerea composesoratului sustin in fals ca trebuie sa primeasca 17.000 de hectare. In 20 ianuarie 2003, atunci cand s-a analizat cererea nostra in comisia locala, eu am scris ca din cele 17.000 sa scadem cele 5.162 de hectare care erau cuvenite Primariei Borsa – exista un proces verbal facut imediat dupa razboi, prin ’45, intre primarul de atunci, Strifunda, si un anume Filip, inginer la Ocolul Silvic, prin care composesoratul a incuvintat predarea catre primarie a acestei suprafete. In 2003, cei din Ocol si din Primarie au zis ca sunt de acord sa cerem 11.300 de hectare, dar sa nu ne legam de suprafata care le-a fost retrocedata lor. Asa a fost”, a motivat autodenuntatorul.
„Recunosc totul!”
Gheorghe Albu era un fel de Sancho Panza al Don Quijote-ului de Borsa, Matei Mihali. Cuplul s-a sudat in urma cu 13 ani, cand Mihali i-a cerut sprijin lui Albu, fost cameraman de film, sa-l insoteasca in padurile jefuite ale Borsei si sa-i filmeze pe hotii de lemne, pentru a denunta mafia lemnului din Borsa. Albu spune astazi ca lupta aceasta era doar de fatada si ca, de fapt, Mihali se folosea de filmarile respective pentru a-i extorca pe patronii celor pe care-i surpindeau taind ilegal din padurile Borsei.
„Mihali a venit la mine in 1999 – avea un scandal mare cu Horj Pavel, actualul director de la Directia Silvica, si vroia sa-l dea afara de la Ocolul Silvic. Eu ma ocupam de film si mi-a cerut sa ma duc cu el sa filmam prin jafurile din padure ca sa-l poata da afara pe Horj Pavel. Am tot filmat oamenii si agentii economici – mergeam pe urmele lor, prin padure, si filmam. Am si fost batut atunci”, a povestit secretarul Composesoratului Borsa.
Gheorghe Albu, cel care s-a lepadat de Matei Mihali, a recunoscut si strategia care a dus la castigarea unui proces indelungat, bazat pe falsuri si pe complicitatea unor oficiali ai statului: pentru a nu fi judecati de instantele locale, le-au facut plangeri penale judecatorilor si procurorilor, si au reusit sa-si stramute procesele la instante din alte judete.
„Pe vremea aceea, nici eu, nici Matei Mihali n-aveam nici in clin nici in maneca cu composesoratul. Noi aveam o asociatie a veteranilor de razboi si am primit padure pe alta proprietate decat composesoratul. Totul a inceput cand am mers sa filmam ceva – eu il filmam pe Matei cand facea scandal la autoritati ca nu vor sa valideze padurea care li se cuvine urmasilor veterani de razboi. Ei, la acea filmare, un domn (caruia nu-i spun numele, desi il cunosc) l-a chemat intr-un birou, jos, si i-a spus lui Mihali sa nu mai cautam actele pentru ca el personal le-a ars dupa revolutie. In general, era vorba de documentele de proprietate a composesoratelor. Acel domn ne-a spus ca actele originare se mai gasesc doar in Budapesta. Atunci lui Mihali i-a crescut apetitul pentru a primi o suprafata mare de padure. Stia ca eu aveam foarte multe cunostinte la Budapesta – dupa revolutie am facut niste filme pe la Budapesta, asa ca stiam oameni de la Duna TV, il stiam pe politologul partidului de guvernamant (cum era la noi Silviu Brucan), pe presedintele Uniunii Maghiarilor de Pretutindeni. Am mers in Budapesta si am gasit documentele, in toamna lui 2002. Pana atunci eram in scandal cu secretara primariei (n.red. Maria Mihali), dar apoi s-a intrat pe sub pielea ei si, desi nu se mai puteau depune documente, Legea 1 fiind prescrisa, au modificat in registru ca si cum am fi depus cererea in 2000. Initial, Mihali a pus pe altcineva sa scrie cerera, ca nu stia daca va fi descoperit – eu am acea cerere in original. Apoi a fost inlocuita acea cerere cu una scrisa de Mihali Matei. Dupa ce comisia judeteana ne-a invalidat, pe buna dreptate cererea, eu am facut stramutare de dosar. Si asa am avut castig de cauza, ca aia din Bihor nu aveau dosarul de personalitate a lui Mihali Matei sau al meu. Nu stiau cine suntem si noi ce documente puneam la dosar, mai ales ca am fost sprijiniti si pe partea aialalta, a comisiei locale (una pleca de la Primarie si alta ajungea in instanta). Documentele au fost falsificate in sensul ca nu depuneam niciodata la dosar acte care ar fi putut sa-l determine pe judecator sa-si puna intrebari. De asta am si facut stramutarile, pentru ca la o instanta din alt judet ceea ce ii dadem, aia credea. In asta constau falsurile: am sustinut ceea ce nu era adevarat si am produs si prezentat la instanta documente care sa ateste acel neadevar”, a recunoscut Gheorghe Albu, secretarul Composesoratului Borsa.
Defectiunile din instante
Reprezentantii silvicilor maramureseni nu si-au revenit nici acum din bulversarea creata de sentinta prin care trebuie sa retrocedeze composesoratului condus de Matei Mihali 17.000 de hectare de padure si rememoreaza toate defectiunile neluate in calcul de instantele de judecata.
„Ne-am judecat foarte multi ani cu o persoana juridica care nici nu exista. Noi am sesizat despre acest fapt toate instantele, am depus certificate de grefa oficiale, eliberate de Judecatoria Viseu de Sus. Insa intotdeauna, prin sentintele date, se dovedea ca acea entitate exista. Cu toate astea, nici astazi, la Viseu de Sus, in registrul special al asociatiilor si fundatiilor nu gasiti inregistrata Asociatia Composesorala Borsa, strada Stavilarului nr. 6. Intre timp, ei au modificat sediul, pe Libertatii nr. 150, folosind tot un tertip, pe care instantele nu l-au observat: au preluat actele composesoratului initial, care fusese improprietarit cu 69 de hectare. Deci au facut o entitate de 17.000 de hectare, folosindu-se de actele unei entitati de 69 de hectare, doar in baza faptului ca au inscris aceeasi adresa: strada Libertatii, nr. 150. Tot esafodul acestei retrocedari s-a construit pe o cerere (cea din 2002). Am facut denunturi penale pentru falsul cererii si s-a dat solutia de incepere a urmariri penale, ne-am dus in procese pe penal si, la final, Curtea de Apel Alba Iulia a spus: Da, este fals. Insa instantele pe civil n-au tinut cont de sentinta penala. Apoi, actele pe care s-au prevalat ei in instanta nu le-am vazut niciodata. Un singur exemplu, instantele scriu „tabel composesori”, dar documentul respectiv nu exista la dosar. Nu stim ce au gandit judecatorii cand le-au dat aceasta suprafata…”, a spus Darius Dobra, reprezentantul Directiei Silvice.
Autodenuntatorul Gheorghe Albu a precizat si modul cum s-a ajuns ca o enitate care cere 11.300 de hectare de padure sa primeasca sentinta pentru 17.000 de hectare. „Dupa stramutarea la Alesd, eu am sustinut la instanta ca avem 17.000 de hectare. Judecatorul a spus: Bun, daca aveti atat, de ce cereti doar 11.000 – ca noi ceream suprafata care era bagata in comisia judeteana? Si atunci am reformulat, nu mai stiu daca si la dosar e reformulat prin cerere in scris sau am zis numai verbal”, a explicat secretarul Composesoratului Borsa cum au ajuns sa ceara cu 5.700 de hectare mai mult decat au crezut ca pot obtine.
Ati mituit judecatori?
„Un judecatorul are 80 de cauze intr-o zi, nu stie dedesubturile”, e convins reprezentantul Directiei Silvice in aceste procese, insa, in pofida scuzelor gasite judecatorilor acestei spete, cel care s-a autodenuntat recunoscand ca seful composesoratului si-a creat pe falsuri strategia prin care a castigat un bun evaluat la 60 de milioane de euro, a admis ca au existat si cazuri in care au mituit oameni inamovibili, cei despre care seful silvicilor spunea ca emit sentinte ce nu au pretentia ca reprezinta adevarul, dar care tin loc de adevar. L-am intrebat direct pe Albu daca au mituit judecatori.
„Permiteti-mi sa nu va raspund. Intelegeti ce vreti dumneavoastra din asta… N-as vrea sa raspund. Nici nu infirm, dar nici nu confirm. Nu va pot spune ca… nu are rost. Lucrurile-s trecute, probabil daca ar fi prescrise as vorbi mai mult, dar daca nu-s prescrise faptele…”, a spus autodenuntatorul Gheorghe Albu.
Alt aspect care in mod normal ar trebui cercetat de institutiile specializate este sesizat de reprezentantul Directiei Silvice Maramures si recunoscut de Gheorghe Albu: dualismul secretarului orasului Borsa, Maria Mihali, transformata in sustinatoare a cauzei presedintelui composesoratului, Matei Mihali, cel pentru care s-a transformat din adversar in… garant.
„O implicare foarte mare in aceasta inginerie a avut-o secretara orasului Borsa, Mihali Maria, care profita si de dubla calitate, mergea la proces cu delegatie a comisiei locale si de fapt sustinea composesoratul, adica adversarul. In foarte multe procese secretara orasului a jucat dublu”, e convins Darius Dobra, afirmatie admisa si de sceretarul composesoratului.
„Pana cand s-a facut modificarea in registru, primaria era impotriva noastra. Dupa aia, secretara primariei, care a reprezentat tot timpul in instanta comisia locala, la fond, era de partea noastra. S-a schimbat dupa ce a vazut ca-s 17.000 hectare. Eu stiu ca de la primarie plecau intampinari intr-un fel si pe cand ajungeau in instanta aveau alt continut. Din cauza asta s-a ajuns la scandalul cu fostul primar, pentru ca acesta a simtit ca, de fapt, cei din primarie (n.red., care reprezentau comisia locala in instanta,) nu mai sunt de partea comisiei locale”, a declarat Gheorghe Albu.
La finalul marturisirii celui care de 12 ani incoace pozeaza brat la brat cu Matei Mihali in cavaleri ai dreptatii borsenilor, descinzand pe ipotetici cai albi in institutii ale statului, cabinete parlamentare, ministeriale si chiar prezidentiale, in sedii de campanie, in sali de judecatorii si tribunale, in cabinete de procurori, politisti si sefi din institutiile silivce, promitand mii de hectare de padure celor care-i ajuta sa puna mana pe 17.000 de hectare de padure evaluata la 60 de milioane de euro, l-am intrebat pe Gheorghe Albu de ce s-a autodenuntat abia acum in conditiile in care stia de mai demult ca este parte dintr-un joc ilegal. Am aflat ca e ceva personal, insa a raspuns politicianist: s-a ajuns prea departe si presedintele Matei Mihali s-a abatut de la principiul initial, acela de a-i ajuta pe borseni, ca o reincarnare a haiducului Pintea.
„Acuma ei sustineau cele 17.000, vroiau sa-i desfiinteze pe ceilalti de la celalalt composesorat, sa ia padurea de la primarie… Le-am zis: Stati, ca nu e 17.000 de hectare, am avea dreptul la vreo 5.800, pentru ca 34 de persoane au fost deja validate cu 69,07 hectare. Apoi Matei Mihali le-a tot promis oamenilor ca le da padure, dar nu le-a dat nimic nici din ce am primit prin asociatia veteranilor de razboi. Si padurea aia a tot matrasit-o si a distrus-o Matei Mihali, la oameni nu le-a dat. De pilda este unul care este paralizat si la pat si are un hectar si ceva. Nu i-a dat nimic nici acum. Si Mihali Matei se bate cu pumnul in piept si striga in gura mare ca lupta pentru oameni… N-a luptat niciodata pentru oameni. Eu fiind cu el 12 ani mi-am data seama de asta. El taia ilegal din padurea veteranilor de razboi si apoi ma punea sa filmez, sa merg la presiune cand venea control de la ITRSV. In puscarie de atatea ori era sa fim bagati… Spunea ca toate sunt inscenari ale politiei, parchetului…”, a povestit Gheorghe Albu.
In urma autodenuntului, asupra lui Gheorghe Albu au inceput presiuni, inclusiv de ordin fizic. El zice ca n-o sa cedeze si nici n-o sa-si schimbe declaratiile, mai ales ca le poate sustine cu documente, unele dintre acestea fiind si in posesia noastra, insa, preventiv, am inregistrat marturia sa. „De cate ori ma vede pe strada ma pocneste, ma bate, ma loveste, si el si si-a mai luat inca alti bodyguarzi, de astia, copii… binecrescuti”, a subliniat Gheorghe Albu.
Din aceasta poveste, asupra careia, fara indoiala, se va mai reveni de acum incolo, lipseste reactia lui Matei Mihali, presedintele composesoratului pe care silvicii maramureseni nu-l gasesc inregistrat in registrul oficial. Dupa ce a acceptat sa-si exprime punctul de vedere privind autodenuntul locotenentului sau, Gheorghe Albu, si asupra acuzelor acestuia ca au castigat procesele prin falsuri, influente si mite, la ora stabilita de el, Mihali a refuzat sa mai raspunda la telefoane. O reactie… tacuta din care, vorba lui Albu, fiecare intelege ce vrea.
Dupa difuzarea emisiunii „30 de minute” din 25 iulie, de la Televiziunea eMaramures, atat Matei Mihali, cat si secretara Primariei Borsa, Maria Mihali, au cerut drept la replica, considerandu-se prejudiciati de „afirmatiile facute de Darius Dobra, Gheorghe Albu si Anton Rohian”, desi initial Matei Mihali a refuzat sa faca orice declaratie privind autodenuntul lui Albu.
Sursa: Catalin Vischi