In contextul in care milioane de oameni (si aici ii includem in special pe internauti) folosesc zilnic cuvantul „site”, am considerat necesara o scurta discutie privind grafia (acceptata in acest moment de normele limbii romane) a acestui termen. Cuvantul a suscitat adevarate polemici (si nu doar printre specialisti) in ceea ce priveste scrierea, unii pledand pentru pastrarea formei englezesti „site”, altii pentru inlocuirea ei cu „situl” latinesc, prin extindere semantica, si, in sfarsit, o buna parte dintre vorbitori optand pentru varianta „sait”. Fara a intra in detalii lingvistice, vom reda grafia acestui termen acceptata de dictionarele si tratatele de specialitate, dar si parerea (contrara) a unui renumit lingvist.
Termenul „site”, care desemneaza „locul intr-o retea de calculatoare, de obicei internet, in care se pot accesa informatii utile”, a iscat numeroase discutii chiar si in randul bloggerilor. In timp ce in editiile vechi ale DEX (1998) cuvantul – ce provine din englezescul „site web” – nici nu este amintit, in DEXI (2007) si Noul Dictionar universal al limbii romane (2008), termenul apare cu forma pastrata din limba de provenienta. De altfel, si in DOOM II este redat in aceeasi forma: „site”, cu pluralul site-uri.
Din sutele de comentarii postate pe internet, s-a observat ca multi prefera latinescul „sit” (situs, -us – amplasament), cuvant existent deja in limba romana si care are, oarecum, sensuri apropiate cu englezescul „site”. Numai ca dictionarele limbii romane (din 2007 incoace) delimiteaza clar semnificatiile celor doi termeni, „sit” avand intelesul de 1. Peisaj considerat din punct de vedere pitoresc; Configuratie proprie unui anumit teritoriu, pastrat in forma naturala, sit arheologic 3. Cea mai mica unitate a unei gene care poate suferi o mutatie sau o recombinare.
Lingvistul George Pruteanu opteaza pentru varianta scrierii cuvantului pe romaneste, adica „sait”, cu pluralul „saituri”, argumentand ca normele limbii romane impun ca toate cuvintele sa se scrie precum se pronunta si invers. „Cum adica «site»? Sitele sunt in bucatarie, pentru cernut faina si altele. Cernem si «web»-ul prin site”, parodiaza lingvistul. Specialistul pleaca si de la ideea ca exista zeci de cuvinte asemanatoare care, prin asimilare, au capatat forma ortografica romaneasca, in aceasta categorie intrand “ofsaid”, “gol”, ‘fotbal”, “pulover”, “trenci”, “gem” etc.
Nici varianta “sit” nu este acceptata de lingvist, intrucat “inseamna cu totul altceva si nu s-a impus cu sensul de «ansamblu de pagini de internet»”.
Dincolo de aceste dispute lingvistice, pana cand o noua editie a DOOM va accepta romanescul „sait” (cu pluralul saituri), vom pastra grafia din limba de provenienta, adica „site”. Asupra modului in care se articuleaza cuvintele (la singular si plural) preluate din alte limbi, in categoria carora intra si „site”, vom insista intr-o alta lectie de gramatica.
Sursa: Monica Pop