Printr-un simplu clic in motorul de cautare, se poate observa o greseala ce apare, cu o frecventa uimitoare, in ziarele online, in comentarii sau chiar in publicatiile nationale de notoritate. Este vorba de neologismul “deontologie”, care, cel mai probabil, din cauza faptului ca nu i se cunoaste sensul, este folosit gresit in anumite contexte. De altfel, reputatul si regretatul lingvist George Pruteanu, a semnalat – in stilul sau ironic inconfundabil, presarat cu pamflete si citate celebre – o eroare comisa de o institutie “serioasa si importanta”.
“Ins complet lipsit de deontologie”, “jurnalisti lipsiti de deontologie”, “duce un mod de viata lipsit de deontologie”, “lipsa de deontologie a celor trei semnatari” etc sunt doar cateva formulari preluate de pe internet in care neologismul este folosit gresit, specialistii atragand atentia ca “deontologie” nu inseamna nicidecum “buna crestere”.
Cuvantul este compus din doi termeni grecesti “deontos” care inseamna “datorie, obligatie” si “logos”, “stiinta”. Asadar, o prima traducere ar fi “stiinta obligatiilor”. In majoritatea dictionarelor de specialitate sunt redate doua sensuri apropiate 1. doctrina privind normele de conduita si obligatiile etice ale unei profesiuni 2. teorie a datoriei, a obligatiilor morale (Dictionar Enciclopedic, 1996, vol II, D-G).
Exista o deontologie medicala, politica, jurnalistica, didactica etc. care nu ar trebui incalcata sau ignorata, insa nu se poate spune despre o persoana (sau o situatie, un fapt) ca e “lipsit(a) de deontologie.
„«Autorilor le lipsea deontologia»! E o aiureala. Cum sa-ti lipseasca deontologia?! E ca si cum ai spune despre un zapacit ca e lipsit de psihologie, sau despre un sarit de pe fix ca e lipsit de psihiatrie! Institutia serioasa si importanta voia sa spuna ca ziaristii ar fi nesocotit deontologia, sau ca ar fi incalcat normele deontologice. Acuzandu-i, insa, stangaci, pe jurnalisti ca ar fi «lipsiti de deontologie», institutia serioasa si importanta a dovedit ca e lipsita de lingvistica”, concluzioneaza, plastic, lingvistul George Pruteanu (site-ul www.pruteanu.ro).
Sursa: Monica Pop