Putina lume stie ca termenul “lapsus” are nu numai intelesul de “incapacitate momentana de a-si aduce aminte de un lucru stiut” (DEX), ci si de “eroare, confuzie de moment, in vorbire, scriere sau chiar in alte acţiuni, eroare datorata nu ignorantei, ci unei «interferente», unei suprapuneri mai mult sau mai puţin intamplătoare a unor planuri ale constiintei” (site pruteanu.ro). Cu siguranta ca termenul este cel mai des utilizat cu primul sens, evident si cel mai cunoscut de vorbitori.
Cuvantul “lapsus”provine din limba latina, unde are intelesul de “cadere in greseala, ratacire, inselare”. In dictionare se specifica doua tipuri de lapsus, anume “lapsus linguae”, ce se traduce prin eroare de vorbire si “lapsus calami”, adica eroare de scriere.
Termenul a fost preluat in limba romana cu doua intelesuri. Primul este acela – binecunoscut de vorbitori – ce consta in imposibilitatea (pe moment) de a-si aduce aminte de ceva. Insa al doilea sens, acela de “eroare accidentala, comisa in vorbire sau in scriere care consta in folosirea unui cuvant in locul altuia din cauza oboselii, a emotiei, a tulburarii atentiei etc” (DEXI), este mai putin cunoscut de vorbitori.
Acest inteles al termenului “lapsus” s-ar putea explica facand analogie cu sensul cuvantului in psihologie unde inseamna “act ratat, consecinta a doua intentii diferite (una preconstienta sau inconstienta), care dezvaluie o dorinta inconstienta refulata”
(DEXI).
Concret, lingvistul Pruteanu spune ca atunci cand esti preocupat, inconştient, de ceva, vreo persoana, vreo afacere, vreo institutie, etc (…..) aceasta framantare subconstienta izbucneste la suprafata, profita de neatentie, si se face auzita. Exemplu: “Am intentia sa plec in Cluj”… pardon, “in Craiova”. Undeva, in subconstient, exista intentia de a pleca de fapt in Cluj.
Pe langa lapsusurile de vorbire si scriere, exista si acela de lectura, atunci cand “iti scapa” in citire un alt cuvant decat cel scris pe hartie, din cauza unei alte asocieri (ganduri) care s-a produs in “subsolul” mintii.
CITESTE SI:
- GRAMATICA ONLINE – CUM E CORECT – “Fii bun, nu fii rau!” sau “Fii bun, nu fi rau!”?
- GRAMATICA ONLINE – CUM E CORECT – Filosof sau filozof ?
Sursa: Monica Pop