Editorial

EDITORIAL. Portul popular, între tradiție și perspectivă

„În ziua de azi, lumea se îmbracă în costum popular doar pe bani. Nu se îmbracă pentru că le place portul nostru. Se duc la ansambluri şi se îmbracă în costum popular pentru că sunt plătiţi. Ca la serviciu. Dar mai avem ţărani în România? Nu! Găseşti numai oameni vicleni, linguşitori. Găseşti şi oameni de omenie, dar rar. Şi aceia nu vin la televizor”.

 Sunt cuvintele lui Grigore Leşe, supărat pe aceste vremuri în care portul popular a ajuns mai degrabă o chestiune de modă, nicidecum ceva venit din suflet.

Fără să vreau să-l contrazic pe ilustrul profesor de folclor, am observat prin anumite părți ale județului cum portul popular începe să revină la viață, în special datorită celor tineri, care-l îmbracă frumos la vreun eveniment unde cântecul și dansul popular își fac simțite prezența.

Aici mă refer la cei tineri, cei care sunt duși de mânuță de părinți la un ansamblul de dansuri populare unde deprind pașii cei corecți, dar și dragostea pentru portul popular, atât de mult lăudată de cei mai mari, dar atât de puțin percepută.

I-am văzut la Ungureni, satul bunicilor mei, i-am văzut la Groșii Țibleșului, în Lăpuș. În tot Maramureșul Istoric. Pe langă faptul că vedeam tineri îmbrăcți în costum popular, am văzut  și mândria și totodată onoarea cu care acel costum era purtat și la fel de bine am văzut cum părinții și bunicii zâmbeau văzându-și urmașii în straiele noastre populare.

Ar fi bine să le dăm o atenție mai mare, nu doar cea acordată de părinți și coregrafi. Nu de alta, dar  cei tineri dau savoarea  evenimentului , nicidecum cei care vin la început, spun aceleași povești, după care pleacă fiecare în treaba lui. Priviți la frumusețea și inocența lor, ei sunt cei care vor duce mai departe zestrea noastră culturală și ar fi păcat să-i pierdem pe drum, unul mai spre vest, la cum arată situația prezentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *