Turism

DRUMETII – TRASEE TURISTICE MARAMURES – In Prislop, Sub Clocotici, in cautarea fosilelor marine din Eocen si Oligocen (GALERIE FOTO)

Foto Cariera Sub Clocotici (c) Lucian Petru Goja 
Foto Fosila (c) Lucian Petru Goja 

Vezi GALERIE FOTO
E dimineata devreme si sunt deja 22 grade Celsius. Soarele tocmai si-a napustit discul de foc deasupra codrilor Gutaiului. Se porneste spre Catalina, Sacalaseni, Dealul Mesteacan, Prislop. Asfaltul din Somcuta Mare spre Dealul Mesteacan este din ce in ce mai, desi deocamdata exista cateva zone semaforizate si cu circulatia pe un singur fir. Din Dealul Mesteacan se coteste la stanga continuand ascendent pe asfaltul ingust.

Pe Podisul Somesan, panorama este impresionanta, in primul rand datorita vaii Somesului, luncii si padurilor limitrofe apoi si perspectivei spre hotarul Prelucilor si Tara Lapusului, Culmea Vimei.

Holde parguinde cultivate cu grau si mai rar orz, ovaz, alternand cu cele de porumb. Cirezi de Baltate Romanesti alaturi de metisi din rasa Holstein Friza. Numeroase locuri restranse de pasunat sunt dotate cu gard electric in care pasc doar cate doua-trei vite.

Pe Valea Prislopului
Din drumul spre Boiul Mare un indicator rutier arata spre stanga, Prislop 2 km. Asfaltul suie usor, depaseste o culme cu o rastignire in dreapta, iar imediat apar gospodariile prospere ascunse in nesfarsitele livezi de pomi fructiferi, apoi drumul coboara usor. 

Foto Prislop (c) Lucian Petru Goja

Se ia la dreapta pe drumul pietruit, lasand in stanga noua manastire greco-catolica si biserica acesteia, continuand spre E-SE. Drumul pietruit se ingusteaza iar coborasul se accentueaza dar fara a genera probleme de deplasare.

Se opreste in locurile cu bifurcatii de unde localnicii ne indruma sa tinem riguros directia spre inainte pana spre ultimele gospodarii, imediat dupa aceea ajungand la o captare de apa potabila si doua halaua de tabla. Inainte si la stanga, se vede fosta zona superioara a carierei de calcare bune doar pentru infrastructura rutiera. 

Foto Prislop (c) Lucian Petru Goja

Se parcheaza dupa ultima gospodarie de pe stanga drumului. Spre N, pe sub poalele uriasilor nuci, pot fi admirate flancurile povarnite ale vaii Prislopului, nu si gospodariile satului perfect ascuns in marea verde a livezilor si padurilor limitrofe de foioase.

Se vede si o parte din serpuindul descendent drum pietruit care acompaniaza valea Prislopului pana in flancul stang geografic al Defileului Lapusului, oprindu-se in dreptul unui fost pod de beton spalat si distrus de viituri. 

Ultimele case in drum spre cariera abandonata de Sub Clocotici
Se urmeaza drumul pietruit lasand imediat in dreapta un vechi, grajd de lemn cu acoperisul din dranita, parasit, apoi o casuta de vara, un sopru dinaintea caruia zac burduhanoase cazi si butoaie pline de borhot fermentat pentru horinca.

Ultima, o casa mare, cu ornamentale tufe rotunde de Buxus in fata, este de asemenea parasita. In dosul ei se afla captarea izvorului, cele doua halaua de tabla si locul traditional de adapare. 

Foto Dintr-o poveste (c) Lucian Petru Goja

Drumul o ia costis spre NE-N, inspre cariera abandonata de Sub Clocotici . Se parcurge o scurta zona excelent umbrita de huciul invecinat nucilor, prunilor, merilor.

Cornii nu sunt putini, nici lumanaricile, campanulele, varietatile de salvii salbatice. Mai rare sunt exemplarele inalte si viguroase cu flori mari, portocalii, de Telekjia sp. In taluzul din dreapta drumului, dintre radacinile impresionante ale unui fag, intortocheate ca niste balauri, apar grohotele calcaroase marunte.

Imediat drumul se bifurca. O varianta o ia usor descendent spre N, conducand la primul nivel de exploatare al carierei si la o casa pustie, ce abia se desluseste in oaza de verdeata. Cealalta suie usor spre NE, descinzand in baza celui de-al doilea nivel de exploatare. 

Foto Coasta fosila (c) Lucian Petru Goja

Peretele stratificat de calcare alterneaza cu marne si argile nu are mai mult de 8-10 m inaltime, grohotele din baza fiind acaparate de menta si salvie salbatica dar si de palcuri aurii de lumanarici si parfumate exemplare de sovarv.

Racoarea, excelenta in scurtul culoar vegetal al drumului, dispare imediat ce ne aflam in fata peretelui calcaros ce iradiaza caldura acumulata in ceasurile dinaintea amurgului.

Incanta privelistea spre biserica ortodoxa, biserica manastirii si un grup de gospodarii, apoi spre Dealul Toporul, rapa Sub Piatra si hotarul cu pajiste arida de pe culmea Dealului Butesei. Incepem cautarea fosilelor marine in grohote, pe povarnisul instabil si in peretele carierei.

Fosile de moluste, fragmente de cochilii…
Pe-aici, ca si peste intreg Podisul Transilvan, in Eocenul superior (Pribonian), adica cu 33-31 milioane de ani in urma, apele putin afunde ale Marii Tethys au acoperit totul. In apele sale limpezi, oxigenate si caldute, cu temperaturi situate in jurul a 20 grade C, vietuiau specii de rechini alaturi de sirenide, stramosii dugongilor de azi din Marea Rosie, numeroase specii de scoici, melci marini, corali etc. 

Foto Fosile melci (c) Lucian Petru GojaSe descopera fosile de moluste, fragmente de cochilii de scoici cu duble valve, asemanatoare midiilor din zilele noastre dar mai ales amprente, ori fosile, de Pecteni, fragmente cilindrice de viermi de mare, bucati de corali, fragmente de trilobiti, melci spiralati, melci Planorbia si Discus, fosile de Corbula pisum, Cyrena semistriatus…o bucata lunga de circa 12 cm, lata de 3,5-4 cm, sidefata, ce seamana cu un fragment de cioc de peste preistoric.

Nici urma insa de gasteropodele fosile din speciile Campanile giganteum, Campanila parisiensis, echinoide (arici de mare), stele de mare precum Sub Piatra, adica mai la V si la cca 2-2,5 km in linie dreapta.

Retragerea apelor Marii Tethys in Oligocenul superior ( Rupelian) adica in urma cu 33-28,5 milioane de ani a lasat o imensa mlastina peste actualul Podis Transilvan (pe atunci cand Muntii Apuseni nu au existat) iar fauna a suferit schimbarile inerente, aici aparand stramosii hipopotamilor.

Dupa prospectarea zonei superioare a carierei de Sub Clocotici o luam sub perete pe un vechi drum de caruta aproape obturat de tufele de porumbar si paducel, iesind spre NE intr-o fanata din care se panorameaza spre flancurile vaii Prislopului, hotarul Hovrilei si al Butesei dar si catre vatra pitoreasca a Prislopului.

Flori, gaze, fluturi…
Soarele arde din ce in ce mai aprig, fluturii zburda din floare-n floare, pe-alocuri aromatul sovarv parand a fi cultivat in mici parcele roz-liliachii. Se tatoneaza versantul pentru a cobori la primul nivel al carierei lasata-n paragina. 

Foto Fluturi (c) Lucian Petru Goja

Arbustii, cornii, sangerii, alunii si paduceii, plus panta foarte abrupta ne determina sa revenim la platforma carierei superioare de unde o luam spre bifurcatia aflata la cca 200 m SV, abia de acolo orientandu-ne spre cariera napadita de flori, buruiene, spini, partial imprejmuita cu un gard din sarma ghimpata.

Din pacate pe acel nivel fosilele marine sunt si mai rare, nedand decat peste un fragment cilindric ce a apartinut unui fost vierme de mare. Flori, gaze, fluturi abunda in pajiste, de nimeni si de nimic tulburate. Ne intoarcem pe la halaua la masina unde ne intampina doi superbi dulai mitosi ciobanesti, doar aparent agresivi.

O luam spre Baia Mare, panoramand departe odata ajunsi pe drumul Boiu Mare, Dealul Mesteacan, constatand insa ca temperatura ridicata si evaporarea accelerata au generat pacla.

Foto: Prislop, Sub Clocotici, fosile marine (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja