Politica

CONTESTATIE – UDMR vrea sa atace legea votului prin corespondenta la Curtea Constitutionala

Kelemen-Hunor.jpg (500×375)UDMR vrea sa atace legea votului prin corespondenta la Curtea Constitutionala, a anuntat marti presedintele Uniunii, Kelemen Hunor, spunand ca va discuta inclusiv cu formatiunea lui Calin Popescu Tariceanu in acest sens, avand in vedere ca partidul nu are suficiente semnaturi pentru a depune contestatia.

Liderii UDMR au criticat legea votului prin corespondenta adoptata luni de Senat si au sustinut ca forma aprobata este o greseala uriasa, iar, in cazul in care legea nu va fi modificata in Camera Deputatilor, for decizional, intentioneaza sa o conteste la Curtea Constitutionala.

Kelemen Hunor a precizat ca va discuta inclusiv cu formatiunea lui Calin Popescu Tariceanu in acest sens.

UDMR nu are numarul necesar de parlamentari pentru a sesiza Curtea Constitutionala astfel incat va fi nevoie de sprijinul altor partide. Pentru atacarea legii este nevoie de cel putin 50 de deputati sau 25 de senatori, iar UDMR are 17 deputati si 8 senatori.

Presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu a declarat, marti, pentru MEDIAFAX, ca nu isi propune sa atace legea votului prin corespondenta la Curtea Constitutionala, precizand ca doar si-a facut “datoria” de a atrage atentia ca forma adoptata are prevederi neconstitutionale.

Intrebat daca are in vedere o actiune comuna cu UDMR privind contestarea legii, in conditiile in care si Uniunea si-a exprimat nemultumirea fata de legea votului prin corespondenta propusa de AEP, Tariceanu a precizat ca nu are in plan nicio actiune impreuna cu UDMR, afirmand ca „fiecare partid ar propria lui viziune, propriul electorat, propriile interese”.

Potrivit calendarului stabilit de Comisia de cod electoral, legea votului prin corespondenta adoptata luni de plenul Senatului urma sa fie transmisa marti Camerei Deputatilor, for decizional. Deputatii au termen de depunerea a amendamentelor pana luni, iar dezbatrea si votul in plen au fost programate pentru miercurea viitoare.

Odata adoptata, legea ar urma sa fie transmisa presedintelui Iohannis spre promulgare, insa poate fi atacata la Curtea Constitutionala. Legea poate fi contestata la sesizarea presedintelui, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.

Sursa: Mediafax