Actualitate

Cifre surprinzătoare despre femeile din România, de 8 Martie

Institutul Naţional de Statistică a publicat cifre surprinzătoare despre românce, de 8 martie, “Ziua Internatională a Femeii”. Această zi reprezintă o recunoaştere, nu numai simbolică, a locului pe care femeia îl ocupă în societatea contemporană, ci şi a rolului, din ce în ce mai important, jucat în istoria şi devenirea lumii.

• Din cele 19530, 6 mii persoane care la 1 ianuarie 2018 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României pentru cel puţin 12 luni, 9977,4 mii erau femei, reprezentând 51,1% din totalul populaţiei rezidente.
• În mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural; peste 5490 de mii de femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,3% din totalul populaţiei urbane. În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,7%.
• Populaţia feminină este mai “îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,3 ani:
– vârsta medie naţională: 41,9 ani
– vârsta medie feminină: 43,5 ani
– vârsta medie masculină: 40,2 ani
• Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea.
• Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Brăila, iar cele mai scăzute în Ilfov şi Iași.
• Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (51,2% din totalul femeilor de 65 ani şi peste).

Cele mai fertile femei, în Vaslui, Suceava şi Bistriţa-Năsăud

• Contingentul feminin fertil, format din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 ani, număra 4459 mii persoane, potenţialele mame reprezentând, astfel, 44,7% din totalul populaţiei feminine rezidente la 1 ianuarie 2018.
• În anul 2017 cele mai mari rate de fertilitate (născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă 15-49 ani din populația rezidentă) s-au înregistrat în judeţele Vaslui (57,5‰), Suceava (57,1‰) şi Bistriţa-Năsăud (54,5‰), iar cele mai scăzute în Mehedinţi (33,6‰) şi Gorj (33,3‰)

Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 44,5 copii născuţi-vii la 1000 de femei de vârstă fertilă 15-49 ani.

• În anul 2017 numărul de născuţi-vii (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost de 202151 copii, rezultând o rată a natalităţii de 10,3 născuţi-vii la 1000 de locuitori. România se situează printre ţările cu o rată a natalităţii mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalităţii în UE-28 a fost în anul 2017 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 9,9‰.
• Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat şi în 2017, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 106 băieţi la 100 fete.

Rata natalităţii, în creştere

• Faţă de anul 2016, rata natalităţii a înregistrat o evoluţie pozitivă, atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Astfel, în anul 2017 rata natalităţii a crescut în mediul urban de la 10,4‰ (în anul 2016) la 10,6‰, iar în mediul rural de la 9,9‰ (în anul 2016) la 10,0‰. În anul 2017, rata de natalitate din mediul rural a fost inferioară celei din mediul urban continuând tendința înregistrată în ultimii ani.
• În anul 2017 vârsta medie a mamei la naştere (28,5 ani) şi la prima naştere (27,2 ani) a fost în uşoară creştere faţă de anul precedent (28,4 ani şi respectiv 27,0 ani), menţinându-se tendinţa de amânare a naşterii.
• Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27,0 ani) comparativ cu cele din urban (29,8 ani). Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (28,7 ani în urban şi 24,8 ani în rural).

Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,2 ani în judeţul Călăraşi şi 30,4 ani în Municipiul Bucureşti. Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (31,3 ani), iar cea mai scăzută în judeţul Călăraşi (26,4 ani).
• Comportamentul reproductiv al femeilor diferă în raport cu statutul lor ocupaţional. Deşi ponderea copiilor născuţi de către mame casnice (36,6% în anul 2017) se situează la un nivel destul de ridicat, se constată o scădere comparativ cu anul anterior (38,0% în anul 2016). Un procent de 53,1% născuţi-vii au avut mame salariate. În anul 2017, în mediul rural, 53,5% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 22,9% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice.
• În anul 2017 continuă tendinţa de creştere a ponderii născuţilor-vii de către femeile cu nivel superior de educaţie – cel puţin cu studii universitare (30,1%) și ponderea născuţilor-vii de către mamele cu nivel de educaţie mediu: profesional, liceal şi postliceal (37,1%).

Divorţurile în România, mai puţine decât media europeană

• Speranţa de viaţă la naştere a femeilor, în anul 2017, a fost de 79,23 ani (80,07 ani în urban şi 78,20 ani în rural)
• În anul 2017, rata nupţialităţii a fost de 6,4 căsătorii la 1000 locuitori. Din totalul de 142613 căsătorii, cele mai multe s-au oficiat în luna august (23712 căsătorii), iar cele mai puţine în luna ianuarie (5401 căsătorii). România se situează printre ţările cu o nupţialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupţialităţii în UE-28 a fost în anul 2015 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 4,3‰.
• Vârsta medie la căsătorie cunoaşte o tendinţă de creştere, ajungând în 2017 la 30,1 ani la femei şi 33,3 ani la bărbaţi. Vârsta medie la prima căsătorie a crescut, de asemenea, în anul 2017, confirmând astfel tendinţa de amânare a încheierii primei căsătorii. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 28,2 ani la femei şi 31,5 ani la bărbaţi.
• În anul 2017, s-au înregistrat 31147 divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,4 divorţuri la 1000 locuitori. Totuşi, nivelul divorţialităţii se menţine relativ scăzut comparativ cu alte ţări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorţialităţii în UE-28 a fost în anul 2015 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 1,9‰. Ponderea primului divorţ în numărul total al divorţurilor a fost de 93,6% pentru bărbaţi şi de 94,0% pentru femei. Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat se poate observa că atât femeile cât şi bărbaţii din grupa 35-39 ani au avut cea mai mare pondere (19,1% femeile şi 19,8% bărbaţii). Vârsta medie la divorţ a fost de 38,9 ani pentru femei şi 42,5 ani pentru bărbaţi.

Femeile muncesc aproape la fel de mult ca bărbaţii

• În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2018, relevă faptul că populaţia ocupată era de 8857 mii persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 43,0%.
• Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că:
– 1,3% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori;
– 20,4% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate;
– 7,0% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic;
– 6,5% au avut statutul de funcţionari administrativi;
– 21,6% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor;
– 20,4% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit;
– 8,1% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi;
– 14,7% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.
• În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 24,0% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,4% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 41,2% au absolvit liceul, iar 12,4% şcoli profesionale şi de ucenici.
• În anul 2018, 89,4% dintre femeile de 16-74 ani au folosit internetul în ultimele 3 luni.
• Navigarea pe internet, în interes personal, are ca principal scop participarea la reţelele de socializare, 86,9% în totalul femeilor în vârstă de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele 3 luni, fiind urmat de trimiterea de e-mail-uri (58,6%), găsirea de informaţii despre bunuri sau servicii (57,2%) şi despre sănătate (53,6%).

Sursa Observator.TV

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *