Actualitate

Calendarul Revoluţiei din 1989. VIDEO

 

16 DECEMBRIE

Mai mulţi români din Timişoara, au demonstrat paşnic în jurul catedralei reformate din Piaţa Maria, împotriva unei decizii judecătoreşti prin care pastorul reformat László Tokés urma să fie evacuat şi mutat în altă localitate.

După ce mai multe tranvaie au fost blocate, manifestanţii au început să strige: Jos cu Ceauşescu!

Ajunşi la sediul PCR, după altercaţiile cu autorităţile, au loc primele arestări.

Până la miezul nopţii, unii manifestanţi, printre care şi pastorul László Tokés, sunt bătuţi şi arestaţi.

17 DECEMBRIE

Nicolae Ceauşescu convoacă o teleconferinţă cu activul de partid şi de stat din judeţe şi anunţă că a dat ordin să se tragă.

Se somează, oricine nu se supune se socoteşte stare de necesitate şi se aplică legea!, preciza Ceauşescu.

Se aud primele focuri de armă, până după miezul nopţii având loc lupte de stradă între civili şi militari.

Se scandează în continuare Jos Ceauşescu!, Libertate!, Vrem o ţară liberă!.

18 DECEMBRIE

Nicolae Ceauşescu îşi începe vizita oficială în Republica Islamică Iran.

În Timişoara vitrinele magazinelor sunt sparte, miliţienii sunt peste tot.

Un grup de 30 de tineri repetă colinde în faţa catedralei din Timişoara şi flutură un steag din care fusese decupată stema comunistă.

În urma ședinței convocate de generalul Constantin Nuţă se stabilesc condiţiile derulării operaţiunii Trandafirul, care a constat în transportarea a 43 de cadavre de la Timişoara la Bucureşti şi incinerarea lor.

19 DECEMBRIE

Demonstranții ocupă centrul Timişoarei, din zona Piaţa Operei.

Cele mai multe întreprinderi din Timişoara îşi încetează activitatea, se organizează mitinguri de protest, se formulează revendicări.

Militarii fraternizează cu revoluţionarii şi se scandează: Armata e cu noi!.

Un număr de 40 de cadavre ale unor victime neidentificate, sunt transportate de la morga Spitalului Judeţean Timiş în Bucureşti, unde, în noaptea de 19 spre 20 decembrie, au fost incinerate la crematoriul Cenuşa.

20 DECEMBRIE

Protestatarii se grupează în Frontul Democratic Român, avându-i în frunte pe Lorin Fortuna (preşedinte), Ioan Chiş (vicepreşedinte) şi Claudiu Iordache (secretar general), cu scopul de a organiza mişcarea de rezistenţă.

Militarii fraternizează cu manifestanţi din Piaţa Operei.

Efectivele militare sunt retrase în cazărmi, iar autorităţile centrale şi locale nu-şi mai exercită autoritatea asupra oraşului.

Timişoara devine primul oraş liber din România.

Nicolae Ceauşescu revine din vizita oficială din Iran şi decretează instituirea stării de necesitate.

În cadrul unui discurs televizat, acesta afirmă că elemente huliganice (…) au provocat distrugeri de tip fascist în scopul destabilizării ţării, dezmembrării teritoriale, lichidării revoluţiei socialiste şi întoarcerii sub dominaţie străină.

El acuză agenturile străine de spionaj şi pe românii din interior care îşi vând ţara pentru un pumn de dolari sau pentru alte valute.

Revoluţia se extinde la Lugoj, Jimbolia, Sânnicolau Mare şi Deta.

Radio Europa Liberă transmite un apel la solidaritate pentru cauza Revoluţiei şi cere românilor să aprindă a doua zi, la ora 19, o lumânare în pervazul ferestrei, pentru morţii Timişoarei.

21 DECEMBRIE

Încep manifestaţiile anticomuniste la Arad.

La Timişoara este citită Proclamaţia FDR, din balconul Operei. Se nasc primele manifestaţii şi proteste anticomuniste la Sibiu şi Târgu Mureş.

La Bucureşti începe mitingul de sprijinire a politicii duse de Nicolae Ceauşescu.

La circa un minut de la începerea discursului, se aude o explozie în mulţime, iar manifestanţii încep să se agite. Nicolae Ceauşescu încearcă să-şi continue discursul printre huiduieli.

Încep să se tragă focuri de armă asupra manifestanţilor din Bucureşti.

Nicolae Ceauşescu organizează o nouă teleconferinţă cu prim-secretarii Comitetelor judeţene de partid în care le cere să reprime drastic revoltele izbucnite în oraşele din Ardeal.

În Bucureşti, revoluţionarii organizează o baricadă umană la sala Dalles, care este respinsă de Armată până lângă hotelul Intercontinental. Forţele militare au eşuat în încercarea de a dispersa mulţimea din acea zonă. Imediat după miezul nopţii, tanchetele au deschis focul asupra demonstranţilor.

22 DECEMBRIE

Mari coloane de manifestanţi provenind de la principalele întreprinderi ale Bucureştiului se îndreaptă spre centrul oraşului.

Generalul Vasile Milea, ministrul Apărării, se împuşcă în sediul CC şi moare câteva ore mai târziu.

Soţii Ceauşescu părăsesc clădirea Comitetului Central cu un elicopter, la sugestia generalului Stănculescu.

Elicopterul pilotat de Vasile Maluţan, în care se aflau soţii Ceauşescu, Manea Mănescu şi Emil Bobu, aterizează la Snagov. Ceauşescu încearcă în zadar să intre în contact cu oficialităţile locale. De asemenea, pilotul cere protecţie aeriană, dar este refuzat.

Elicopterul aterizează lângă oraşul Titu. Un om de la securitate îl trage pe dreapta pe medicul Nicolae Deca, iar împreună cu soţii Ceauşescu se urcă în automobilul acestuia.

Automobilul în care se aflau soţii Ceauşescu ajung la Târgovişte. Ulterior, sunt arestaţi în sediul Miliţiei Judeţene Dâmboviţa de către reprezentanţi ai miliţiei şi armatei.

Ajung în unitatea militară 01417 din Târgovişte, unde vor rămâne sub pază militară până la judecarea şi execuţia lor.

Este transmisă la Radio şi Televiziune Proclamaţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale, citită de Ion Iliescu

23 DECEMBRIE

Comandamentul Aviaţiei Militare a trimis 7 MIG 23 şi 4 elicoptere pentru a survola Bucureştiul.

Este deschis focul asupra unităţilor militare din Piaţa Palatului din Bucureşti de pe clădirile din zonă. Se înregistrează schimburi de focuri în clădirea fostului CC al PCR, asupra căreia se trage şi din fostul CC al UTC.

Sunt incendiate Palatul Regal şi Biblioteca Centrală Universitară.

25 DECEMBRIE

La Târgovişte aterizează elicopterele venite de la Bucureşti cu completul de judecată al Tribunalului militar excepţional.

Soţii Ceauşescu nu recunosc Tribunalul militar excepţional şi refuză recursul.

Soţii Ceauşescu sunt găsiţi vinovaţi de genocid, subminarea puterii de stat, acte de diversiune şi subminarea economiei naţionale (în comunicatul transmis la Radio şi Televiziune apare şi un al cincilea capăt de acuzare, anume încercarea de a fugi din ţară pe baza unor fonduri de peste 1 miliard de dolari depuşi la bănci străine).

Sentinţa tribunalului militar excepţional a fost dusă la îndeplinire prin împuşcare, în curtea unităţii militare 01417 din Târgovişte.

27 DECEMBRIE

La Televiziune este difuzat aproape integral procesul soţilor Ceauşescu.

La Bucureşti are loc prima şedinţă a Consiliului Frontului Salvării Naţionale. Este constituit întâiul guvern post-revoluţionar, condus de Petre Roman.

Prin publicarea în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 5 din 27 decembrie 1989, intră în vigoare patru Decrete-Lege ale CFSN din 26 decembrie 1989: nr. 1, prin care Petre Roman este desemnat prim-ministru al Guvernului României, nr. 2, privind constituirea şi statutul CFSN, precum şi revenirea la numele de „România”, „Poliţie” şi la drapelul românesc tradiţional, nr. 3, prin care generalul Nicolae Militaru este numit în funcţia de ministru al Apărării Naţionale şi nr. 4, prin care Direcţia Securităţii Statului şi alte organe din subordinea Ministerului de Interne erau trecute în subordinea Ministerului Apărării Naţionale.

Este emis un Comunicat publicat în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 4 din 27 decembrie 1989 prin care se anunţă alegerea în funcţia de preşedinte al CFSN a lui Ion Iliescu, iar în cea de vicepreşedinte a lui Dumitru Mazilu.

Conform unui Comunicat, structura Biroului executiv al CFSN era următoarea: Preşedinte – Ion Iliescu; Prim-vicepreşedinte – Dumitru Mazilu; Vicepreşedinţi – Cazimir Ionescu, Karol Kiraly; Secretar – Dan Marţian; Membri – Bogdan Teodoriu, Vasile Neacşa, Silviu Brucan, Gheorghe Manole, Ion Caramitru, Nicolae Radu.

30 DECEMBRIE

Are loc prima şedinţă a guvernului provizoriu condus de Petre Roman.

31 DECEMBRIE

Prin publicarea în „Monitorul Oficial” nr. 9 din 31 decembrie 1989, intră în vigoare Decretul-Lege nr. 8 al CFSN din 31 decembrie 1989 privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi organizaţiilor obşteşti din România.

*Informaţii furnizate de enciclopediaromaniei.ro 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *