Cursul valutar CURS VALUTAR - Cursul de schimb BNR valabil pana in 21 mai 2012 18.05.2012 15:08:50 Euro - 4,4421 lei Dolar SUA - 3,4981 lei  Lira - 5,5488 lei Aur (gr.) - 173,9255 lei

Se traverseaza orasul Jibou, un milenar fost targusor cunoscut ca Sibó. Localitatea a fost strategic pozitionata pe drumul sarii exploatata in salinele din Dej, de acolo ea fiind adusa cu carutele sau cu ajutorul plutelor pe Somes. Ostile turce au incendiat targusorul in anul 1660. In 11 noiembrie 1705, trupele transilvane, conduse de principele Francisc Rákóczi al II-lea, au fost ravasite de cele austriece, aflate sub comanda generalului Ludwig von Herbeville. La castelul baroc al contelui Wesselenyi , in 25 august 1849, a capitulat ultima armata revoluționara pasoptista din Europa, comandata de generalul Kazinczy. Dupa construirea caii ferate si a garii (1890), in Jibou s-a stabilit o importanta comunitate evreiasca care a fost deportata la Auschwitz in primavara anului 1944. Vezi GALERIE FOTO
O zi excelenta pentru o drumetie, combinata cu un frumos ritual arhaic,Tanjaua de pe Mara, sarbatorita in Hoteni si ajunsa la a XXXXIV-a editie. Codrii Gutaiului au inverzit, iar pe rambleurile serpentinelor au aparut sute de manunchiuri de flori roz. Infloreste liliacul pe la portile gospodariilor, de asemenea indragitele de maramureseni tufe de gutui japonez. Casele cu patina traditionala, troitele, portile de lemn, prispele, minunat daltuite in stejar masiv, obliga la opriri frecvente. Atrage atentia mareata formatiune andezitica de sorginte vulcanica-Creasta Cocosului. Cateva pete albe de nea marcheaza obarsia vaii Izvorul Alb, respectiv versantii nord-estici dinspre Breb. Vezi GALERIE FOTO
Lalelele si rododendronii dau in floare in Gradina Botanica din Jibou. Este momentul propice pentru a evalua din nou munca cercetatorilor biologi, dar si cea a simplilor horticultori. Se porneste dis-de-dimineata din Baia Mare. Primavara, in inimaginabila-i fantezie de forme si culori, obliga la o suita de scurte opriri. Peri monumentali si meri clasici infloriti in Hideaga impun clipe de admiratie si extaz. Se aude zumzetul dens al albinelor si bondarilor plecati dupa rod. In Coltirea, perilor uriasi, incarcati de albe flori, li se alatura, in izbitor contrast, tufele insangerate de gutui japonez. Urmeaza parcelele tonic verzi, cultivate cu grau, orz, trifoi sau lucerna. Nici urma de fazani, se aude insa caraitul inconfundabil al cocosilor ce isi ademenesc soatele. Vezi GALERIE FOTO
In drumul spre Lucacesti, prin satele Hideaga, Mogosesti, Pribilesti, Danestii Chioarului, luminoasa fereastra insorita face subit loc cohortei de nori plumburii ce invadeaza orizontul dinspre Tara Codrului. Deasupra Rezervatiuei Bavna si catre vatra Fersigului, bizare zdrente si fuioare negre atarna spre sol din norii intunecati. Din Mogosesti, se pot vedea cuiburile de berze ocupate de unul sau ambii soti plouati si posaci. Se intra in lunca Somesului, traversand satele renumite pentru pasiunea si priceperea legumicultorilor, fapt tradat de numeroasele solarii. Pe sole se remarca cele dintai culturi realizate in camp. O frumoasa panorama apare la stanga, spre Fersig si o alta, mult mai vasta, spre Tamaia, Buzesti, Sarbi, Farcasa, Gardani, localitati maramuresene din Tara Codrului.
Vezi GALERIE FOTO
In preajma Floriilor si a Pastilor este perioada in care infloresc ghioceii, luscutele, anemonele, sisineii, calugarii, primulele, mierea ursului, albastrelele, lozele, untisorul ori brebeneii. De asemenea, corcodusii si prunii isi arboreaza alb-imaculatele rochite florale, in timp ce prin fata caselor debordeaza de culoare zambilele, narcisele, magnoliile si o multime de varietati de lalele ornamentale. Daca toate acestea pot fi admirate pe langa lizierele insorite, lalelele pestrite, numite in Maramures si Salaj cupe, in alte locuri din tara, datorita pigmentatiei, bibilici, pot fi intalnite doar in cateva locuri.

Montaniardul Goja P. Alexandru s-a stins din viata cu putina vreme inainte de a implini 90 de ani, plini de truda dar si de bucurii, multi petrecuti in drumetii montane. Papa – cum ii spuneau cei din familie - s-a nascut in 24 iunie 1922, de Sinziene, si a murit in ziua de Pasti, la ora 22, dupa un infarct suferit cu cateva zile in urma. Probabil cel mai in varsta montaniard al Maramuresului, activ pana in ultimul moment, a batut cararile muntilor cat l-au tinut picioarele. A parcurs pe jos mii de kilometri in Muntii Rodnei, Tibles, Gutai, Maramuresului, Ignis, Paring, Retezat, Bucegi, Ceahlau, Trascau, Muntele Mare, Bihor, Muntii Cernei, Fagaras... In seara zilei de 15 aprilie 2012, s-a inaltat nu pe o culme, cum a facut intreaga viata, ci la ceruri, lasand inlacrimata familia si prietenii. Vezi GALERIE FOTO
Primavara, chiar de la ultimele case din Valea Borcutului, pot fi admirate mii de flori, de la parfumatul liliac de padure sau piperul lupului, plantat ornamental in fata locuintelor, la brebeneii liliachii, sau albele Flori ale Pastelui, rozele inflorescente ale mumei padurii, cunoscuta si sub denumirea cucuruz, albastrelele, coltisorii, viorelele ori brandusele de primavara cu varietati cromatice albe, liliachii sau albastrii. Acum infloresc si cornii etalandu-si coroanele labartate si aurii, alunii cu miile de matisori ocru-aurii si plopii albi sau lozele cunoscute pentru lujerii cu matisorii dulceag parfumati. Zona este bogat reprezentata de castanii dulci, intercalati de carpinisuri si fageturi.
Vezi GALERIE FOTO
Din vechiul parc amenajat de fostul invatator salajean, Alexiu Pocol (1871-1935) nascut in Lozna, devenit reputat concesionar de perimetre miniere apoi primar al orasului Baia Mare, au ramas doar cativa molizi monumentali, unii franti de vijelii. Castelul Pocol, pana prin 1960-1965 o veritabila bijuterie arhitectonica, este distrus de nepasare, neintretinere, ploi si dezghet, dupa ce l-au devalizat comunistii. Alexiu Pocol a construit castelul in perioada 1903-1904. Fostul invatator a mai ridicat in Valea Borcutului o biserica greco-catolica - aflata in apropierea edificiului - si vechea scoala din Valea Borcutului.
Vezi GALERIE FOTO
De marea sarbatoare crestina Buna Vestire, cand curtile si ograzile satenilor sunt “luminate” in zorii zilei de focurile aprinse cu scopul de a feri gospodaria tot anul de lighioane precum broaste, soparle si serpi dar si de boli si duhurile rele, am pornit din Berinta sa cautam datina si traditia spre Carpinis iar mai apoi spre Copalnic. Pentru a ajunge in Copalnic Deal, am trecut valea raului Cavnic apoi in amonte modesta vale Domosa. De-acolo, de la frumoasa casa albastra stramoseasca a familiei Barbos, dupa ivirea soarelui, am luat-o spre Preluca Noua, Aspra. Intrerauri, Codru Butesei cautand vechile case acoperite cu dranita, surile si grajdurile cu un fel de minunate cusme de paie patinate de vremi. Vezi GALERIE FOTO
Cerul e aproape in intregime acoperit de nori, iar la podul de la Catalina raul Lapus este deocamdata capturat in gheata groasa. De aceasta data, nici urma de fazani, vulpi ori capriori. Se coboara spre Buteasa Rau pentru a continua spre Codru Butesei-Preluca Noua-Copalnic Deal, ori spre Aspra, catunul Sahelbe, catre Intrerauri. Din Buteasa, o varianta asfaltata o ia la stanga, cealalta continua descendent spre vatra satului, lasand de-o parte si de alta gospodarii modeste ce alterneaza cu noi case si gospodarii prospere. Vezi GALERIE FOTO
Din cumpana apelor Dealului Pietris se deschid superbe perspective spre depresiunea satului Cufoaia, Razoare, Targu Lapus, dealurile impadurite dinspre Rohia, Culmea Breze Alunis,Tibles, varful Hudin, lantul Muntilor Lapusului, Satra Pintii, Cufoaia si depresiunea satului Borcut. Satul Razoare a fost numit odinioara Masca. Inainte de intrarea in localitate, la stanga soselei care traverseaza podul peste raul Lapus, o spectaculoasa rupere de panta a cursului milenarului rau naste minunate jocuri de ape, de la navalnice fuioare, la veritabile draperii, iar strajerii-arini de pe maluri constituie o incremenita suita regala.
Vezi GALERIE FOTO
Dimineata dezolanta cu cer sur-plumburiu. La Catalina, Lapusul e prins in gheturi. In stanga drumului, un fazan mascul se furiseaza printre tufele dense de mur. Dupa noua biserica si Primaria din Coas, se urmeaza o ulita ce coboara accentuat spre valea Caselor. Se traverseaza apoi un pod abrupt, acoperit cu gheata groasa, la albia vaii. Apa tulbure-galbuie a vaii Caselor curge pe deasupra ghetii groase de un lat de palma. Se tine poteca sinuoasa ce trece prin curtile si ograzile satenilor.

Vezi GALERIE FOTO
In drumul spre Sisesti se admira culmile dealurilor Outu, Bulat, Piatra Corbului, calota cetoasa a Ignisului, depresiunea Baia Sprie dominata de Mons Medius, iar in departare Ciontolanul, Gutaiul si varful Mogosa. Se deschid panorame spre satele ce au apartinut in perioada austro-ungara Fisculasului. La stanga, varful Mogosa este invaluit de neguri. Se urmeaza indicatorul rutier spre satul Negreia. Drumul ingust este asfaltat si usor de parcurs in sezonul cald pana in satul cu un pitoresc cu totul aparte datorita situarii sale la poalele Mogosei si Ulmoasa Mica. Incanta gardurile vii de carpen ce flancheaza drumul, drapate cu calupuri groase de nea, casele traditionale, gospodariile disimulate in livezile clasice de pomi fructiferi... Vezi GALERIE FOTO
In drum spre Buciumi, se admira alb-glaciarul curs al raului Lapus, splendida panorama spre apropiatele gospodarii, dar si cele dinspre hotarul Coltaului. Ulii brun negriciosi scruteaza lunca din varfurile plopilor, tufelor sau ale stalpilor de telefon. Atrage atentia turla semeata a bisericii de lemn, monument istoric, din Sacalaseni, iar cu putin inainte de Remetea Chioarului se face un alt popas pentru a imortaliza calota alba a Ignisului si turnurile noii biserici. De la incinta Carierei de calcar Buciumi situata la gura vaii Slatinii, se traverseaza podul cu bariere peste valea Barsau inghetata bocna.
Vezi GALERIE FOTO
In bazinul baimarean traseele turistice sunt acoperite cu un strat de aproximativ 80 de centimetri de zapada. E un ger de crapa pietrele, cu toate acestea se opteaza pentru o escapada exotica accesibila oricui, anume vizitarea Gradinii Botanice Vasile Fati din Jibou, situata la 75 de kilometri de Baia Mare. Liceul din Jibou a functionat in perioada 1958-1969, in conacul baroc Wesseleny aflat in fostul parc dendrologic al nobilei familii, fapt ce a coincis cu ideea profesorului Vasile Fati, alaturi de alte cadre didactice si elevi, de a realiza gradina botanica. Gradina a devenit independenta din anul 1971, dupa ce, in 1968, Liceul Jibou a inceput sa functioneze intr-un alt loc

[ toate anunturile imobiliare ]

[ publica anunt gratuit ]

[ toate anunturile auto ]

[ publica anunt gratuit ]

[ toate anunturile ]

[ publica anunt gratuit ]

[ toate locurile de munca ]

[ publica oferta ]